Cauze

• regele Xerxes I al Persiei dorea să răzbune înfrângerea tatălui său, Darius I, de la Maraton

Tabere combatante

• flota grecească de 300 de trireme condusă de atenianul Temistocle
  • navele grecești erau mai ușoare, mai rapide și erau prevăzute cu un pinten pe proră
• flota persană de 400 de trireme
  • navele persane erau mai grele și mai lente

Localizare

• lângă insula Salamina, aflată în Golful Salonic

Data

• 20 septembrie 480 î.Hr.

Desfășurare

• Temistocle a dispus împărțirea navelor grecești în două
  • flota cu atenieni și corintieni a fost dispusă în stânga insulei Salamina
  • flota cu egipteni și spartani a fost dispusă în dreapta insulei
• urmărind navele corintice, flota persană a fost prinsă la mijloc și învinsă de flota grecească
  • un rol major l-au constituit pintenii de bronz ai triremelor grecești cu ajutorul cărora navele grecești le-au scufundat pe cele persane
  • navele persane nu s-au putut desfășura din cauza apei mici și înguste

Urmări

• flota persană a pierdut 200 de trireme
• flota grecească a pierdut 40 de trireme
• armata persană s-a retras

Cauze

• dorința regelui persan Xerxes I de a răzbuna înfrângerea tatălui său, Darius I, de la Maraton

Tabere combatante

• aproape 6000 de greci aflați sub conducerea regelui spartan Leonidas
• în ceea ce privește dimensiunea armatei persane, cifrele variază între 70.000 și 250.000
  • era condusă de regele Xerxes I

Localizare

Data

• august 480 î.Hr.

Desfășurare

• grecii au adoptat poziții defensive cu scopul de a apăra strâmtoarea Termopile
• în prima zi, grecii conduși de Leonidas au respins atacul persan
• în cea de-a doua zi, trupele lui Leonidas au respins atacul elitei armatei persane („Nemuritorii”)
• după eșecul „nemuritorilor”, un trădător grec pe nume Ephialtes l-a informat pe Xerxes despre o rută ocolitoare (pasul Anopaea) care să le permită perșilor să-i atace pe spartani pe la spate
• aflând că o parte din armata persană trece prin pasul Anopaea, Leonidas a hotărât să rămână împreună cu cei 300 de hopliți spartani, cărora li s-au alăturat alți 1000 de greci, pentru a proteja strâmtoarea
• atacați din mai multe părți, Leonidas și soldații săi au căzut pe câmpul de luptă în fața marii armate persane.

Urmări

• aflând de victoria perșilor, Temistocle, comandantul flotei grecești, a ordonat retragerea navelor de la Artemisium pe insula Salamina

Războaiele medice (499-479 î.Hr.)

• Cauze:
  • dominația persană asupra orașelor grecești din Ionia
  • revolta orașelor grecești împotriva Imperiului Persan
• Bătălii:
  • 490 î.Hr.: bătălia de la Maraton -> atenienii, conduși de Miltiade, îi înving pe perși
  • 480 î.Hr.: bătălia de la Termopile -> spartanii, aflați sub comanda lui Leonidas, sunt înfrânți de perșii conduși de regele Xerxes
  • 480 î.Hr.: bătălia de la Salamina -> sub conducerea lui Temistocle, flota ateniană distruge flota persană
  • 479 î.Hr.: bătălia de la Plateea -> grecii, conduși de spartanul Pausanias, îi înving pe perși
• Urmări:
  • orașele grecești de pe țărmul vestic al Asiei Mici (Ionia) sunt eliberate
  • a luat ființă Liga de la Delos, o alianță condusă de Atena (la acea vreme exista o altă alianță mai veche, condusă de Sparta, numită „Liga Peloponesiacă”)
  • Atena a devenit cea mai puternică cetate greacă

Războiul peloponeziac (431-404 î.Hr.)

• Cauze:
  • rivalitatea dintre Sparta și Atena
  • Atena este o mare putere economică și maritimă, fiind în fruntea Ligii de la Delos
  • Sparta este o mare putere pe uscat și conduce Liga Peloponesiacă
  • Atena sprijinea democrația în toate statele grecești, în timp ce Sparta oferea azil adversarilor democrației
  • pretext: neînțelegerile dintre Corint (susținută de Sparta) și Corcyra (susținută de Atena)
• Etape:
  • 431-421 î.Hr.: nu se impune nici o tabără -> se încheie pacea lui Nicias
  • 421-404 î.Hr.: spartanii, împreună cu perșii, îi înving pe atenieni
• Urmări:
  • Atena se supune hegemoniei Spartei
  • Atena este obligată să distrugă flota și să accepte o garnizoană spartană în cetate
  • Liga de la Delos este desființată
  • slăbirea cetăților grecești -> regele macedonean Filip al II-lea va profita de acest lucru și le va cuceri

Fondată de ionieni, Atena este un oraș situat în regiunea Atticii. Încă de la început, Atena avea ca formă de guvernământ monarhia, însă puterea regelui a fost, treptat, diminuată, fiind în cele din urmă înlocuit cu un arhonte ales din rândul eupatrizilor. Atena este primul polis (oraș-stat) din istorie care a avut un regim democratic.

democrație = demos (popor) + kratos (putere) = puterea poporului

Organizarea socială

Societatea ateniană era împărțită în:

• eupatrizi (aristocrați, stăpâni de sclavi)
• demos (țărani, meșteșugari, negustori)
• sclavi
• meteci (străini, oameni liberi fără drepturi politice și cetățenie)

Organizarea politică

• Areopag (Tribunalul Suprem) – atribuții administrative: urmăreau activitatea magistraților
• Bule (Sfatul celor 400 / 500) – atribuții juridice, administrative și politice: pregătea ordinea de zi, urmărea aplicarea legilor, controla magistrații, controla politica externă, urmărea cheltuielile publice
• Heliaia (Tribunalul Poporului) – atribuții juridice
• Ecclesia (Adunarea Poporului) – atribuții juridice, legislative și executive: numea și verifica activitățile magistraților, stabilea politica externă, vota legile trimise de Bule, exercita atribuții juridice în cazurile grave
• Colegiul celor 10 arhonți – atribuții administrative și juridice
• Colegiul celor 10 strategi – atribuții militare

Reformatori

• Dracon
  • a elaborat primele legi scrise, foarte aspre
  • încearcă să aplaneze conflictele prin fixarea unor cutume, care să limiteze abuzurile eupatrizilor
• Solon
  • el pune bazele democrației sclavagiste ateniene
  • șterge datoriile agricultorilor și interzice transformarea în sclavi a persoanelor care nu își puteau achita datoriile
  • împarte societatea ateniană în patru categorii de cetățeni în funcție de venit
  • înființează Sfatul celor 400 (Bule), care avea atribuții juridice, administrative și politice. Din acest Sfat făceau parte toate cele patru categorii de cetățeni, instituindu-se, pentru prima dată în istorie, principiul reprezentativității
  • înființează Tribunalul Poporului (Heliaia)
  • în timpul lui crește rolul Adunării Poporului (Ecclesia) -> are rolul de a vota legile, de a alege și supraveghea magistrații, de a declara război și de a încheia pace
• Pisistrate
  • confiscă pământurile marilor proprietari fugiți și le împarte celor săraci
  • reduce impozitele
• Clistene
  • continuă reformele lui Solon
  • împarte populația ateniană în zece categorii de cetățeni
  • toți cetățenii atenieni primesc drepturi egale -> demosul poate primi funcții în stat
  • Sfatul celor 400 devine Sfatul celor 500 (Bule)
  • Colegiul celor 9 arhonți devine Colegiul celor 10 arhonți -> are atribuții administrative și juridice
  • înființează Colegiul celor 10 strategi -> are atribuții militare. Pe timp de război, acest colegiu preia conducerea Atenei, fiecare strateg conducând o zi. Strategii erau aleși de Ecclesia.
  • instituie ostracismul (exilarea pe o perioadă de 10 ani a celor care complotează împotriva democrației)
• Pericle
  • în timpul lui, Atena a cunoscut o perioadă de înflorire culturală
  • toți funcționarii publici erau remunerați
  • toți cetățenii puteau ocupa magistraturi în stat, prin tragere la sorți
  • a organizat spectacole gratuite pentru săraci
  • a redus din atribuțiile Areopagului (Tribunalul Suprem), în favoarea Heliaei

Conflictele militare

• Războaiele medice (499-479 î.Hr.)
  • cauze: dorința cetăților grecești de pe țărmul vestic al Asiei Mici de a ieși de sub stăpânirea persană -> în 499 î.Hr. orașele grecești din Ionia, în frunte cu Milet, s-au răsculat împotriva perșilor, cerând ajutorul cetăților din Grecia -> răspunde doar Atena
  • 490 î.Hr. – bătălia de la Maraton -> atenienii, conduși de Miltiade, îi înving pe perși, în frunte cu Darius I
  • 480 î.Hr. – bătălia de la Termopile -> spartanii conduși de Leonidas pierd în fața perșilor conduși de Xerxes
  • 480 î.Hr. – bătălia navală de la Salamina -> atenienii, conduși de Temistocle, îi înving pe perși
  • 479 î.Hr. – bătălia de la Plateea -> grecii, conduși de spartanul Pausanias, îi înving pe perși
  • urmări: orașele grecești de pe țărmul vestic al Asiei Mici sunt eliberate
• Războiul Peloponesiac (431-404 î.Hr.)
  • cauze: supremația Atenei în urma războaielor medice, rivalitatea dintre Sparta și Atena. Atena sprijinea democrația în toate statele grecești, prin intermediul Ligii de la Delos, al cărei lider era, în timp ce Sparta oferea azil adversarilor democrației, sprijinind statele aristocratice.
  • pretext: conflictul dintre Corint (membră a Ligii Peloponesiace, condusă de Sparta) și colonia sa, Corcira, care era susținută de Atena.
  • războiul s-a desfășurat în două etape:
    • 431-421 î.Hr.: nu se impune nici o tabără -> se încheie pacea lui Nicias
    • 421-404 î.Hr.: perioadă în care spartanii, împreună cu perșii, reușesc să învingă Atena -> se încheie pacea în 404 î.Hr., prin care Atena se supunea hegemoniei Spartei, era obligată să distrugă flota, să desființeze Liga de la Delos și să accepte o garnizoană spartană în cetate
  • urmări: ruinarea cetăților grecești, care vor fi cucerite de Filip al II-lea, regele Macedoniei