De-a lungul timpului, din ce în ce mai multă lume a căutat pe site răspunsurile la anumite cerințe de la examenul de bacalaureat la disciplina istorie. Cerințele de mai jos sunt punctele 6 și 7 de la subiectul I și punctul 6 de la subiectul II. Am luat la pas aproape fiecare subiect de bacalaureat din 2011 încoace și am realizat o centralizare cu cele trei puncte menționate.

Notă: acest articol este în curs de actualizare.

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII)

  • Prezentați două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval românesc din Estul Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească.
  • Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XV-lea.
  • Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
  • Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XV-lea – al XVI-lea.
  • Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea.
  • Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc în Evul Mediu.
  • Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc intracarpatic, în Evul Mediu.
  • Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea.
  • Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea.
  • Menționați o asemănare între două autonomii locale din secolele al XI-lea – al XIII-lea.
  • Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al X-lea și cele din secolul al XIII-lea.
  • Menționați o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVI-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVIII-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea.
  • Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolele al XII-lea – al XIII-lea au loc modificări instituționale în spațiul românesc intracarpatic.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia organizarea instituțională a Transilvaniei se modifică în secolele al XII-lea – al XVI-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statului medieval din Estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia caracteristicile instituției politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716.

Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile Modernității

  • Prezentați două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile diplomatice din Evul Mediu.
  • Prezentați două acțiuni militare la care au participat românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
  • Prezentați două conflicte la care au participat românii în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
  • Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile diplomatice la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
  • Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul românesc.
  • Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul românesc.
  • Prezentați două confruntări la care au participat românii în secolele al XV-lea – al XVII-lea.
  • Prezentați două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea.
  • Prezentați două acțiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc.
  • Prezentați două acțiuni diplomatice prin care spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
  • Prezentați două fapte istorice la care participă reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
  • Menționați o asemănare între două conflicte la care au participat românii în Evul Mediu.
  • Menționați o caracteristică a acțiunilor diplomatice din spațiul românesc în Evul Mediu.
  • Menționați o asemănare între două conflicte desfășurate în spațiul românesc în Evul Mediu.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu.
  • Menționați o caracteristică a acțiunilor militare desfășurate de români în Evul Mediu.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice în care sunt implicați conducători politici din spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care este implicat spațiul românesc din secolul al XV-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolul al XVI-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolul al XVI-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în secolul al XIV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1350-1450.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia acțiunile diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea fac parte din relațiile internaționale.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o instituție centrală din spațiul românesc se consolidează prin participarea reprezentantului ei la acțiuni diplomatice din secolul al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul instituției politice centrale din Moldova participă la relațiile internaționale din perioada 1491-1500.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc se implică, prin diplomație, în relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic participă la acțiuni diplomatice în secolul al XV-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din secolele al XV-lea – al XVII-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin diplomație în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc se implică prin diplomație în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea prin acțiuni militare sau diplomatice.

Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)

  • Prezentați două proiecte politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea care au contribuit la formarea statului român modern.
  • Prezentați două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român.
  • Prezentați două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român, în perioada 1861-1870.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern.
  • Prezentați două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
  • Prezentați câte o acțiune din politica internă, respectiv din relațiile internaționale desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pentru dezvoltarea statului român modern.
  • Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o caracteristică a proiectelor politice elaborate în spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848.
  • Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia.
  • Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în perioada 1863-1864.
  • Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866).
  • Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
  • Menționați o asemănare între două măsuri adoptate de statul român în politica internă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o constantă în desfășurarea acțiunilor la care participă românii la începutul secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia proiectele politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut un rol important în formarea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc între anii 1801-1850 a favorizat constituirea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic din 1848 a contribuit la constituirea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a contribuit la constituirea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea a contribuit la constituirea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii acționează pentru constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia acțiunile desfășurate de români în 1859 au contribuit la formarea statului român modern.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern a fost consolidat prin acțiuni desfășurate în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în statul român se adoptă măsuri de modernizare în perioada 1864-1870.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia consolidarea statului român modern s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prin adoptarea unei constituții.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia realizarea României Mari a fost favorizată și de politica de alianțe dusă de statul român la începutul secolului al XX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern s-a consolidat prin participarea la relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern evoluează în primele două decenii ale secolului al XX-lea în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale.

România și concertul european: de la ”criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX

  • Prezentați două acțiuni desfășurate de România în contextul ”crizei orientale”.
  • Prezentați două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea.
  • Prezentați două fapte istorice referitoare la România, desfășurate între anii 1875-1885.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate de statul român modern în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relația cu o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România, în relațiile internaționale din secolul al XIX-lea.
  • Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de statul român modern în ”criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în cadrul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice la care participă România la începutul secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale prin implicarea în ”criza orientală”.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea România se implică în relațiile internaționale.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România s-a implicat în ”criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român participă la relațiile internaționale din perioada 1875-1900.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia implicarea României în ”criza orientală” a influențat evoluția statului român.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România s-a implicat în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în anul 1916 în relațiile internaționale.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa

  • Prezentați două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
  • Prezentați două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
  • Menționați o caracteristică a democrației din Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  • Menționați o caracteristică a democrației din România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  • Menționați o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între două practici politice din România, utilizate în perioada 1918-1947.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în Europa secolului al XX-lea există practici politice totalitare.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice utilizate în România, în anul 1948, au caracter totalitar.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia existența unei ideologii totalitare este o caracteristică a Europei, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic totalitar din România se consolidează în perioada 1965-1980.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă existența totalitarismului.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România între anii 1990-2000 are caracter democratic.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia viața politică din România se caracterizează prin democrație în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste

  • Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurată în perioada 1948-1962.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni din România postbelică, desfășurate anterior etapei stalinismului.
  • Menționați o asemănare între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada național-comunismului.
  • Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
  • Menționați o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985, în România.
  • Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului.
  • Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
  • Menționați o caracteristică a disidenței anticomuniste din România în perioada național-comunismului.
  • Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  • Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul totalitar din România influențează politica promovată de aceasta în relațiile internaționale din perioada postbelică.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice totalitare sunt o caracteristică a vieții politice din România postbelică.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în a doua jumătate a secolului al XX-lea în România sunt utilizate practici politice totalitare.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în România sunt utilizate practici politice totalitare, în perioada stalinismului.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică adoptată în România în perioada național-comunismului reflectă regimul totalitar.

România în perioada ”Războiului Rece”

  • Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada ”Războiului Rece”.
  • Prezentați două acțiuni la care participă România în politica externă, în perioada „Războiului Rece”.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul ”Războiului Rece”.
  • Prezentați două acțiuni desfășurate de România în perioada național-comunismului, în relațiile internaționale din cadrul ”Războiului Rece”.
  • Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de regimul național-comunist din România în relațiile internaționale din perioada ”Războiului Rece”.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale, în perioada ”Războiului Rece”.
  • Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se implică în ”Războiul Rece”, în perioada național-comunismului.

Constituțiile din România


Distribuiți:

Autor:
Opinia dvs. contează Feedbackurile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Vă rugăm să ne lăsați un feedback.
Vreau să ofer un feedback

Aveți un material didactic și doriți să-l urcați pe platformă?

Pentru a fi validat, materialul dvs. trebuie să conțină text, imagini (însoțite de sursa lor), prezentări video (opțional) și recomandări bibliografice. În cazul articolelor științifice, acestea vor fi acceptate doar dacă au aparat critic și bibliografie. Încărcați un material didactic
Următorul articol
Menționați o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea

14 comentarii

  1. Hello! Ma numesc Iulia și sunt in clasa a 12-a, urmând sa susțin examenul de bacalaureat. Ador platforma dumneavoastră dedicată istoriei, m-a ajutat foarte mult. Un lucru v-as ruga, am o problema cu recunoașterea cerințelor precum “practici politice” “proiecte politice” “constante” etc. Deși învăț lecția cap coada, nu stiu cum sa integrez informațiile corect, încât sa îmi dau seama care este proiect politic, fapta istorică și asa mai departe. M-ar ajuta mult o schița care sa precizeze clar care sunt proiectele politice și toate celelalte “titluri”, dintr un anumit capitol. Credeți ca m ați putea ajuta cumva? 🙁

    1. Bună ziua, Iulia

      Practicile politice reprezintă activități / acțiuni care se desfășoară în plan politic.
      Exemple: votul (cenzitar / universal), monopartidismul (partidul unic) / pluripartidismul (mai multe partide politice), poliția politică (ex: CEKA, OVRA, Gestapo, Securitatea, care identifica inamicii regimului politic), cenzura (nu aveai voie să critici regimul politic), separarea puterilor în stat (cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească sunt deținute de Parlament, Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție / tribunale) / concentrarea celor trei puteri în mâinile unui grup restrâns de oameni (în cazul regimurilor totalitare).

      Proiectul politic este un document redactat de boieri / clasa politică / partid politic, prin care se urmărea ceva. Întâlnești proiecte politice la tema „Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX).
      Exemple de proiecte politice: Memoriul de la Focșani (1772), Plan sau o formă de oblăduire republicească aristodemocraticească (1802), Constituția Cărvunarilor (1822), programele pașoptiste etc.

      Constanta reprezintă o serie de acțiuni întreprinse de clasa politică / stat / partid politic ș.a., pe o perioadă mai mare de timp, care are un anumit obiectiv.
      Exemple:
      1. Obținerea independenței poate fi o constantă. Măsuri: aducerea liberalilor la guvernare, discuțiile de la Livadia, convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877.
      2. Preluarea puterii de către comuniști poate fi o altă constantă. Măsuri: venirea lui Petru Groza în fruntea guvernului și preluarea ministerelor-cheie de către comuniști, falsificarea alegerilor, abdicarea regelui Mihai.

      Faptul istoric reprezintă o acțiune întreprinsă de o persoană / partid politic / stat etc.
      Exemple: adoptarea unui document, o bătălie, încheierea unui tratat (de alianță, de pace ș.a.) etc.

      Dacă mai ai și alte întrebări, nu ezita să ne scrii.

      Spor la învățat!

  2. Buna seara,
    Vreau sa va mulțumesc ptr ajutor pe care il acordați cu acest site și as vrea sa va rog dacă se poate unde pot găsi răspunsurile la întrebările ptr Bac?

    Mulțumesc!

    1. Bună seara, Radu

      Găsești rezolvări doar la cerințele colorate cu albastru. Pe parcurs voi rezolva și celelalte cerințe. Dacă ai vreo nelămurire, nu ezita să ne scrii.

      Numai bine!

  3. Buna seara! Acest site este minunat. Lectiile sunt foarte bine structurate, avand si exercitii pe baza carora ma pot verifica. Insa, m-am incurcat la unul dintre ele. Ati putea sa ma ajutati? Exercitiul este: „Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia o institutie centrala din spatiul romanesc se consolideaza prin participarea reprezentantului ei la actiuni diplomatice din secolul al XV-lea”. Multumesc!

    1. Bună seara, Andra

      Unul dintre răspunsuri poate fi cel de mai jos:

      „În secolul al XV-lea, domnii români au participat la numeroase acțiuni diplomatice, având ca obiectiv menținerea autonomiei și apărarea integrității teritoriale a țărilor conduse.

      La doi ani după bătălia de la Codrii Cosminului, unde i-a înfrânt pe polonezi, Ștefan cel Mare a încheiat un tratat, la Hârlău, cu regele polon Ioan Albert, prin care era înlăturată suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei.

      Astfel, prin această acțiune diplomatică, Ștefan cel Mare și-a consolidat puterea.

      În concluzie, instituția domniei s-a consolidat prin întreprinderea de acțiuni diplomatice de către reprezentanții săi.”

      acțiune diplomatică = tratat, scrisoare etc.
      instituție centrală = domnia
      reprezentantul domniei = domn (exemplu: Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare ș.a.)

  4. Buna ziua! Chiar as vrea sa va multumesc și sa va felicit pentru realizarea acestui site. M-a ajutat extrem de mult, dar am și o nelămurire legată de un exercitiu 6 de la subiectul al II-lea și as vrea sa ma ajutați, dacă puteți. Cerința suna cam asa: „Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității”.

    1. Bună ziua, Alexia

      Un răspuns la cerința ta poate fi cel de mai jos:
      „La finele secolului al XVI-lea, pe tronul Țării Românești a urcat Mihai Viteazul, domn care a promovat o politică antiotomană.

      Între anii 1595-1596, Mihai Viteazul a purtat numeroase bătălii împotriva otomanilor, reușind să îi învingă pe aceștia la Călugăreni, Giurgiu și Plevna.

      În 1597, domnul muntean a încheiat un tratat de pace cu Imperiul Otoman, act prin care otomanii îi recunoșteau domnia pe viață lui Mihai Viteazul în schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului.

      În concluzie, spațiul românesc a participat la relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.”

      Când întâlnești o cerință care precizează relații internaționale în Evul Mediu sau Epoca Modernă, trebuie să dai exemple de acțiuni militare și / sau de acțiuni diplomatice.

      De asemenea, în loc de Mihai Viteazul poți să scrii despre Gheorghe Rákóczi (oricare dintre cei doi), Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir etc.

  5. Salut, oare la cerinta ,,Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul XIV și prin acțiuni desfășurate pe plan intern ” trebuie sa scriem despre revolta romanilor din 1359 sau despre întemeierea Mitropoliei Moldovei?

    1. Bună ziua,

      La cerința menționată trebuie să scrii despre descălecatul lui Bogdan. Întemeierea mitropoliei Moldovei este o măsură de consolidare a noului stat creat, deoarece a oferit legitimare ecleziastică acestuia.

    1. Bună ziua,

      Acestea sunt doar exercițiile 6 și 7 de la subiectul I, respectiv exercițiul 6 de la subiectul II.

Adăugați un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
Prin postarea acestui comentariu declarați că ați citit și sunteți de acord cu termenele și condițiile acestui site.

Clubul de istorie
Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 2500 de membri. Alăturați-vă și dvs. clubului de istorie!