Biserica-catedrală „Sfântul Nicolae“ din Bacău

Biserica medievală și vestigiile arheologice

• lângă latura de nord a bisericii actuale se păstrează fundațiile unei vechi biserici de piatră, descoperite prin cercetări arheologice
• cercetările efectuate în anii 1983-1984 au arătat că vechiul lăcaș a fost construit la sfârșitul secolului al XV-lea, în epoca lui Ștefan cel Mare
• biserica medievală avea o lungime exterioară de aproximativ 18 metri și o lungime interioară de circa 15 metri
• edificiul era alcătuit din naos și pronaos
  • absida altarului avea formă poligonală la exterior și semicirculară în interior
  • pronaosul era de formă poligonală, cu trei laturi
• în secolele următoare, lăcașul a fost cunoscut și ca „Biserica pustie”, devenind metoc al Mănăstirii Agapia
• în secolul al XIX-lea, biserica veche a fost demolată din cauza degradării, iar în apropierea ei a fost construită biserica-catedrală actuală

Ruinele bisericii din sec. XV

Ridicarea bisericii actuale

• 1839: a fost pusă piatra de temelie a actualei Biserici „Sfântul Nicolae” din Bacău
• construcția a fost realizată de meșterul transilvănean Ioan Făgăraș, cu sprijinul epitropului Pavalache Cristea, cunoscut ca „înnoitor de biserici”
• 1848: noua biserică a fost sfințită de episcopul Veniamin Roset
  • în același an a fost turnat un clopot de 508 kg, în apropierea bisericii
• 1871: în incinta parohiei a fost ridicat un paraclis, destinat nevoilor religioase ale comunității
• odată cu construirea Catedralei „Înălțarea Domnului”, Biserica „Sfântul Nicolae” a fost numită uneori „catedrala cea mică”

Biserica „Sf. Nicolae” din Bacău

Arhitectura Bisericii „Sfântul Nicolae”

• biserica actuală aparține arhitecturii neoclasice din prima jumătate a secolului al XIX-lea
• fațada principală este dominată de două turnuri-clopotniță, dispuse simetric de o parte și de alta a intrării
• spațiul interior este organizat în succesiunea tradițională: vestibul, pronaos, naos și altar
• fațadele sunt ritmate de coloane monumentale, cu caneluri verticale și capiteluri bogat decorate
• deasupra intrării se află o rozetă sculptată și un mozaic care îl reprezintă pe Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul bisericii
• pe laturile edificiului se observă numeroase icoane în mozaic, încadrate de arcade și amplasate sub cornișă

Pictura, clopotele și restaurările

• pictura bisericii a fost refăcută de mai multe ori:
  • 1921: sunt consemnate intervenții ale preotului Theodor Zota
  • 1923: a lucrat pictorul C. E. Ionescu din Bacău
  • 1939: biserica a fost pictată din nou de Constantin Vasilescu
  • 1976-1978: după incendiul din 10 iunie 1976, pictura a fost refăcută de Aurelian Bucătaru și Ecaterina Ardeleanu
Detalii arhitecturale













• ferestrele sunt împodobite cu vitralii realizate în atelierele Patriarhiei Române
• iconostasul vechi, executat în anii 1846-1847, a fost distrus aproape în întregime de incendiul din 1976
• mobilierul actual din stejar a fost proiectat și realizat de profesorul și sculptorul Alexandru Huțanu, iar lucrările din marmură au fost executate la Simeria
• biserica a fost afectată de cutremurele din 1934 și 1977, precum și de incendiul din 1976
• au fost realizate restaurări și în anii 1958, 1963 și 1972
• în cadrul lucrărilor recente au fost restaurate acoperișul și fațadele, au fost montate cruci aurite pe turle și au fost turnate cinci clopote la Innsbruck, în Austria
• în apropierea bisericii sunt păstrate și clopote mai vechi, dintre care unul poartă inscripția „Biserica-Catedrală Sf. Nicolae, Bacău, 1935”

Clopote

Mai multe informații despre Biserica „Sfântul Nicolae” din Bacău pot fi citite aici.