Castelul Roșu (Cantacuzino-Pașcanu-Waldenburg) din Hemeiuș – o reședință boierească cu legături princiare europene

Construirea Castelului Roșu

  • Castelul Roșu se află în satul Lilieci, comuna Hemeiuș, la aproximativ 10-11 km de municipiul Bacău
  • edificiul este cunoscut și sub numele de Conacul Cantacuzino-Pașcanu-Waldenburg
  • 1864-1866: a fost construit pe vechiul domeniu Fântânele, asociat familiei Cantacuzino-Pașcanu
  • construcția a fost realizată de Pulcheria Cantacuzino-Pașcanu și de soțul ei, prințul Emil von Sayn-Wittgenstein-Berleburg
  • numele de „Castelul Roșu” provine de la cărămida aparentă roșiatică folosită la exterior
  • clădirea a fost o reședință de vară, nu o fortificație medievală propriu-zisă

Familia castelului și legăturile europene

  • după Pulcheria și Emil, domeniul a fost moștenit de fiica lor, Lucia de Sayn-Wittgenstein-Berleburg
  • Lucia s-a căsătorit cu prințul Victor de Schönburg-Waldenburg, iar castelul a ajuns în patrimoniul acestei familii princiare germane
  • fiica lor, Sofia de Schönburg-Waldenburg, a moștenit domeniul și s-a căsătorit, în anul 1906, cu Wilhelm de Wied (nepotul reginei Elisabeta a României)
  • 1914: Wilhelm de Wied a devenit principe al Albaniei
  • domnia sa în Albania a fost foarte scurtă: familia a părăsit țara în septembrie 1914, pe fondul conflictelor interne și al izbucnirii Primului Război Mondial
  • Sofia de Wied a murit la Castelul Roșu, în anul 1936, fapt care păstrează legătura dintre reședința de la Hemeiuș și istoria unei familii princiare europene

Arhitectura Castelului Roșu

  • Castelul Roșu este un exemplu de eclectism, stil care combină elemente preluate din mai multe tradiții arhitecturale
  • influențele neogotice pot fi recunoscute în turnul rotund cu creneluri, frontonul în trepte și ferestrele înalte, arcuite
  • turnul crenelat imită aspectul turnurilor de apărare ale cetăților medievale
  • intrarea laterală are arcade, balcon și coloane de piatră cu capiteluri bogat sculptate
  • capitelurile surprinse în fotografii au decorații vegetale, animale, personaje și alte motive
  • ferestrele grupate, despărțite de colonete, formează o logie aparentă deasupra vestibulului

Parcul dendrologic și destinul domeniului

  • 1880-1913: a fost amenajat parcul dendrologic din jurul castelului
  • parcul a fost proiectat de specialistul german Christian Adolf și ocupa o suprafață de aproximativ 49,5 hectare
  • o parte a parcului era formată din pădure naturală, completată cu arbori aduși din Carpați și cu specii exotice din diferite regiuni ale lumii
  • astăzi, arboretumul cuprinde sute de specii de arbori și arbuști și o importantă colecție de trandafiri
  • în anul 1918, domeniul a fost confiscat de stat; din 1922 a fost administrat de Ocolul Silvic Fântânele
  • 1955: castelul și parcul au intrat în administrarea Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice
  • 1980: în parcul de la Hemeiuș au fost filmate scene pentru pelicula „Dumbrava minunată”, realizată după opera lui Mihail Sadoveanu

Mai multe informații despre acest castel puteți citi aici, aici și aici.

Susține „Ora de Istorie”
Titular: Asociația „Ora de Istorie”
Cont: RO51 RNCB 0279 1839 0059 0001
BCR, Sucursala Bacovia, Bacău