Vă recomandăm manualul Editurii SIGMA - Istoria evreilor. Holocaustul - pentru clasele a XI-a / a XII-a, câștigător al licitației organizate de Ministerul Educației. Citiți cele zece motive pentru care manualul Editurii SIGMA reprezintă cea mai bună alegere.

Constituția din 1866

Context și cauze

  • abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și venirea lui Carol I pe tronul României
  • dorința oamenilor politici de a moderniza țara

Trăsături

  • a fost prima constituție a României
  • a fost elaborată după modelul Constituției belgiene din 1831
  • a fost elaborată fără concursul străinilor și fără să fie supusă aprobării puterilor europene
  • face abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri
  • are un caracter democratic
  • a fost promulgată de Carol I la 1 iulie 1866
  • a stat la baza regimului politic până în 1923
  • a fost modificată de trei ori:
    • 1879: este modificat art. 7 – cetățenia română putea fi obținută de orice persoană, indiferent de religia sa
    • 1884: s-a introdus titlul de Regatul României
    • 1917: este modificat articolul care prevede proprietatea privată (modificarea este necesară întocmirii reformei agrare)

Prevederi

  • consfințește numele oficial al țării – România
  • forma de guvernământ: monarhie constituțională ereditară
    • puterea este transmisă ereditar în familia principelui Carol, pe linie masculină
    • moștenitorii sunt crescuți în religia țării
  • drepturi și libertăți cetățenești
    • libertatea conștiinței
    • libertatea presei
    • libertatea învățământului
    • libertatea întrunirilor
    • dreptul la proprietate (sacră și inviolabilă)
    • votul cenzitar (cetățenii erau împărțiți în categorii, în funcție de avere)
      • pentru Adunarea Deputaților, populația vota în patru colegii
        • în Colegiile I și II votau marii proprietari funciari
        • în Colegiul III votau burghezii
        • în Colegiul IV votau țăranii prin intermediul unui reprezentant (votul era indirect)
      • pentru Senat, populația vota în două colegii
        • în Colegiul I votau marii proprietari funciari
        • în Colegiul II votau burghezii
  • principiul suveranității naționale
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă era exercitată de Parlament și domn
      • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților (aleasă pe 4 ani) și Senatul (ales pe 8 ani)
      • Parlamentul era ales prin vot cenzitar
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițierea și votarea legilor
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
        • discutarea și votarea bugetului
      • atribuțiile domnului:
        • sancționarea și promulgarea legilor (aprobă și face să intre în vigoare legile)
        • dreptul de veto absolut (se poate opune la orice lege emisă de Parlament)
        • dreptul de a dizolva Parlamentul
    • puterea executivă era exercitată de Guvern și domn
      • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de domn
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
      • atribuțiile domnului:
        • numește și revocă miniștrii
        • numește și confirmă în toate funcțiile publice
        • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
        • este comandant al armatei
        • dreptul de a bate monedă
        • dreptul de a încheia convenții cu alte state
        • conferă ordine și decorații
    • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și organele de judecată
      • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
      • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1923

Context și cauze

  • crearea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în 1918
  • uniformizarea legislației la nivelul țării
  • unificarea organizării de stat

Trăsături

  • a avut la bază Constituția din 1866
  • are un caracter democratic
  • regele pierde din atribuțiile legislative în favoarea Parlamentului
    • regele nu mai are drept de veto
  • proiectul de lege fundamentală a aparținut Partidului Național Liberal
  • a fost promulgată la data de 28 martie 1923 de regele Ferdinand
  • a fost în vigoare între anii 1923-1938 și 1944-1947

Prevederi

  • Regatul României este un stat național unitar și indivizibil
  • teritoriul României este inalienabil
  • zăcămintele miniere și bogățiile de orice natură ale subsolului aparțin statului
    • sunt exceptate masele de roci comune, carierele de materiale de construcție și depozitele de turbă
  • drepturile și libertățile cetățenești sunt recunoscute, indiferent de originea etnică, limbă și religie
    • libertatea conștiinței
    • libertatea învățământului
    • libertatea presei
    • libertatea întrunirilor
    • libertatea de asociere
    • dreptul la proprietate (are o funcție socială – interesele colective primează în fața intereselor individuale)
    • votul universal (doar bărbații cu vârsta de peste 21 de ani au drept de vot)
  • principiul suveranității naționale
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă era exercitată de Parlament și Rege
      • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților și Senat
      • Parlamentul era ales o dată la 4 ani
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițiază și votează legile
        • discută și votează bugetul
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
      • atribuțiile regelui:
        • sancționează și promulgă legile
        • numește prim-ministrul
        • are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor
    • puterea executivă era exercitată de Guvern și Rege
      • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de rege
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
        • exercită puterea executivă în numele Regelui
        • miniștrii aveau o triplă responsabilitate: politică (în fața Parlamentului), penală (în fața justiției) și civilă (în fața fiecărei părți vătămate)
      • atribuțiile regelui:
        • numește și revocă miniștrii
        • numește și confirmă în toate funcțiile publice
        • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
        • este comandant al armatei
        • dreptul de a bate monedă
        • dreptul de a încheia convenții cu alte state
        • conferă ordine și decorații
    • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și Justiție și organele de judecată
      • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
      • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1991

Context și cauze

  • prăbușirea regimului comunist din România
  • revenirea la un sistem democratic după 1989

Trăsături

  • a consacrat revenirea României la democrație
  • are un caracter democratic
  • a intrat în vigoare pe 8 decembrie 1991
  • a fost revizuită în 2003, în perspectiva aderării României la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007)
    • cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale
    • Președintele României este ales pe o perioadă de 5 ani

Prevederi

  • România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil
  • teritoriul României este inalienabil
  • forma de guvernământ: republica
  • drepturile și libertățile cetățenești
    • dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică
    • libertatea individuală
    • dreptul la învățătură
    • dreptul de asociere
    • proprietatea privată
    • secretul corespondenței
    • votul universal (pot vota toate persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani)
  • principiul suveranității naționale
  • pluralismul politic
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă este exercitată de Parlament
      • Parlamentul este bicameral: Camera Deputaților și Senat
      • Parlamentul este ales o dată la 4 ani
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițiază și votează legile
        • discută și votează bugetul
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
    • puterea executivă este exercitată de Guvern și Președinte
      • Guvernul este condus de un prim-ministru
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
      • Președintele este ales pe o perioadă de 5 ani (până în 2003, acesta era ales pe o perioadă de 4 ani)
      • atribuțiile președintelui:
        • desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru
        • numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
        • revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului
        • poate dizolva Parlamentul
        • este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării
        • veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice → exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate
        • încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului
    • puterea judecătorească este exercitată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de instanțele judecătorești
      • Curtea Constituțională a României este autoritatea care veghează la respectarea legilor
      • Avocatul Poporului are menirea să apere interesele individului
      • justiția este independentă

Distribuie:

Autor:
Opinia ta contează Feedbackurile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Căutăm colaboratori

Rezultatele obținute de-a lungul timpului și numeroasele feedbackuri pozitive ne motivează să continuăm ceea ce facem.
Ne-am propus un obiectiv îndrăzneț - crearea tuturor lecțiilor de istorie, inclusiv cele dedicate minorităților naționale.
Căutăm profesori familiarizați cu mediul digital, care doresc să realizeze resurse educaționale deschise.
Contactează-ne
Articolul anterior
Relațiile Țărilor Române cu puterile vecine în secolele XIV-XV
Următorul articol
Constituțiile autoritare și totalitare din România

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 1511 de membri. Abonează-te și tu!