Context

  • 1875-1876: izbucnirea răscoalelor antiotomane din Bosnia și Herțegovina, respectiv Bulgaria → Rusia sprijinea aceste mișcări în calitate de protectoare a ortodocșilor din Balcani
  • România se afla sub suzeranitatea otomană → plătea tribut și nu beneficia de o politică externă proprie
  • independența era dorită de toate forțele politice românești, însă diferea maniera de obținere:
  • conservatorii doreau obținerea independenței pe cale diplomatică, cu sprijinul unor puteri precum Germania și Austro-Ungaria
  • liberalii doreau obținerea independenței pe orice cale → alianță militară cu Rusia

Acțiuni diplomatice și militare

  • octombrie 1876: la Livadia (în Crimeea) au loc negocieri între Ion C. Brătianu și țarul Alexandru al II-lea și cancelarul Gorceakov
  • 4 aprilie 1877: se încheie Convenția româno-rusă
    • România acceptă trecerea trupelor ruse pe teritoriul său
    • Rusia respecta integritatea teritorială a României
    • Rusia respecta regimul politic existent în România
  • 12 aprilie 1877: Rusia declară război Imperiului Otoman → turcii atacă orașele românești de pe malul Dunării
  • 29 aprilie 1877: România declară război Imperiului Otoman
  • 9 mai 1877: ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare” -> Parlamentul a declarat independența României
  • în prima parte a conflictului, rușii au refuzat participarea românilor la război → Rusia urmărea obținerea sudului Basarabiei
  • iulie 1877: în urma unei telegrame, marele duce Nicolae cere ajutorul principelui Carol → armata română participă la luptele pentru ocuparea Plevnei → ocupă reduta Grivița 1
  • noiembrie 1877: Plevna capitulează → trupele române continuă să lupte la Rahova, Smârdan și Vidin
  • ianuarie-februarie 1878: ofensiva rusă obligă Imperiul Otoman să capituleze → tratatul de pace de la San Stefano (19 februarie 1878)

Tratatele de pace

  • 19 februarie 1878: Tratatul de la San Stefano (nu s-a pus în aplicare din cauza opunerii marilor puteri)
    • Imperiul Otoman recunoștea independența României, Serbiei și Muntenegrului
    • Bulgaria devenea autonomă
    • România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimb ceda Rusiei sudul Basarabiei (era încălcată convenția care prevedea respectarea integrității teritoriale a României)
  • 1 iunie – 1 iulie: Congresul de pace de la Berlin
    • recunoașterea independenței României era condiționată de:
    • modificarea articolului. 7 din Constituție: acordarea cetățeniei române era condiționată de apartenența la creștinism
    • schimbul teritorial cu Rusia: România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimb ceda Rusiei sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad)
    • Bosnia și Herțegovina trec sub administrarea Austro-Ungariei
    • Anglia primea Ciprul

Urmări

  • recunoașterea independenței României a avut loc treptat, între anii 1878-1880
  • România putea să promoveze o politică externă proprie
  • România putea să adopte o politică de protecție economică
  • în 1881 România devine Regat

Distribuiți:

Autor:
Opinia dvs. contează Feedbackurile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Vă rugăm să ne lăsați un feedback.
Vreau să ofer un feedback

Aveți un material didactic și doriți să-l urcați pe platformă?

Pentru a fi validat, materialul dvs. trebuie să conțină text, imagini (însoțite de sursa lor), prezentări video (opțional) și recomandări bibliografice. Încărcați un material didactic
Articolul anterior
Constituțiile autoritare și totalitare din România
Următorul articol
România și Primul Război Mondial (1914-1918)

    Adăugați un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declarați că ați citit și sunteți de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    Clubul de istorie
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 2516 de membri. Alăturați-vă și dvs. clubului de istorie!