Schița lecției
Evoluția demografică
- după anul 1945, populația României a crescut constant, pe fondul scăderii mortalității și al dezvoltării serviciilor medicale
- industrializarea și urbanizarea au determinat mutarea a milioane de persoane din mediul rural în orașe
- începând cu anii ’70, ritmul de creștere a populației a început să încetinească din cauza scăderii natalității
- autoritățile au considerat că sporirea populației era necesară pentru dezvoltarea economiei și pentru asigurarea forței de muncă
Politica pronatalistă
- 1 octombrie 1966: prin Decretul nr. 770 a fost interzis aproape complet avortul, iar accesul la mijloace contraceptive a fost restrâns
- statul a acordat unele facilități familiilor cu mai mulți copii și a introdus taxe suplimentare pentru persoanele fără copii
- 1967: numărul nașterilor a crescut spectaculos, generația născută în acel an fiind cunoscută drept „decrețeii”
- în timp, efectele politicii pronataliste s-au diminuat, iar natalitatea a început din nou să scadă
Migrația și urbanizarea
- dezvoltarea industriei a favorizat migrația populației din sate către orașe
- au fost construite cartiere noi de blocuri pentru muncitorii angajați în marile întreprinderi
- călătoriile și emigrarea în străinătate erau strict controlate de autoritățile comuniste
- unele minorități etnice, precum germanii și evreii, au emigrat în număr mare începând cu anii ’60 și ’70
Consecințele politicii demografice
- politica pronatalistă a dus la creșterea numărului de copii abandonați și la supraaglomerarea instituțiilor de ocrotire
- interzicerea avortului a determinat numeroase întreruperi ilegale de sarcină, care au provocat moartea a mii de femei
- urbanizarea a modificat structura populației, crescând ponderea locuitorilor din mediul urban
- după revoluția din decembrie 1989, restricțiile privind natalitatea au fost eliminate, iar politica demografică a fost adaptată principiilor unui stat democratic