Perioada de liberalizare (1965-1971)
- a fost adoptată o nouă constituție
- a fost schimbată denumirea țării în Republica Socialistă România
- numele partidului s-a schimbat din Partidul Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român
- Nicolae Ceaușescu a continuat politica de industrializare a țării începută de predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej
- s-a înregistrat o liberalizare în domeniul culturii
- s-a introdus studiul limbilor străine, franceză și engleză
- au fost traduse opere din literatura universală
- au fost permise deplasările artiștilor și sportivilor în străinătate
- Nicolae Ceaușescu a continuat politica de distanțare de Moscova
- au fost stabilite relații diplomatice cu țări din Occident
- 1968: Nicolae Ceaușescu a refuzat să participe alături de trupele din Tratatul de la Varșovia la invadarea Cehoslovaciei -> a crescut prestigiul său intern și internațional
Revenirea la practicile staliniste (1971-1989)
- 1971: la întoarcerea din turneul din Asia, Ceaușescu a adoptat „tezele din iulie”
- s-a instituit un control sever asupra culturii, presei și învățământului
- s-a consolidat cultul personalității lui Ceaușescu
- 1974: Nicolae Ceaușescu a devenit președintele Republicii Socialiste România
- a asociat-o pe soția sa, Elena Ceaușescu, la conducerea partidului și a statului
- s-a pus accent pe dezvoltarea industriei grele -> a crescut datoria externă a țării la 10,2 miliarde de dolari în 1981
- pentru achitarea datoriei, Ceaușescu a adoptat un program de economisire
- a avut loc raționalizarea alimentelor de bază și a benzinei pe bază de cartele
- a fost redus curentul electric
- programele de televiziune au fost limitate la doar câteva ore pe zi
- pentru achitarea datoriei, Ceaușescu a adoptat un program de economisire
- decembrie 1989: revoluția română -> căderea regimului comunist și revenirea la democrație