ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Epopeea lui Ghilgameș

Informații generale

  • data apariției: mileniul III î.Hr. (este cea mai veche operă literară păstrată)
  • a fost păstrată în biblioteca regelui Assurbanipal de la Ninive
  • autor: anonim
  • inițial, poemul a circulat pe cale orală
  • după apariția scrierii cuneiforme, versurile poemului au fost scrise pe tăblițe de lut (12 la număr)

Personaje

  • Ghilgameș (regele din Uruk)
  • Enkidu (făptură din argilă, creată de Aruru))
  • Anu (zeul Cerului)
  • Aruru (zeița protectoare a orașului Uruk)
  • Humbaba (stăpânul Pădurii Cedrilor)
  • Iștar (zeița dragostei), fiica lui Anu
  • Taurul Ceresc (animalul preferat al zeiței Iștar)
  • Siduri (hangița care îi spune lui Ghilgameș unde se află Urșanabi)
  • Urșanabi (corăbierul lui Utnapiștim)
  • Utnapiștim (supraviețuitorul Potopului)

Rezumat

  • locuitorii din Uruk se plâng zeilor de comportamentul lui Ghilgameș
  • Anu le ascultă rugăciunile locuitorilor și îi poruncește zeiței Aruru să creeze un nou Ghilgameș care să-și măsoare forța cu regele din Uruk -> Aruru îl creează din argilă pe Enkidu
  • Ghilgameș și Enkidu se luptă -> Ghilgameș învinge -> cei doi devin prieteni
  • Ghilgameș și Enkidu merg în Pădurea Cedrilor unde-l omoară pe Humbaba, stăpânul acesteia
  • la întoarcere, zeița Iștar îl vede pe Ghilgameș și se îndrăgostește de el, cerându-i să o ia de soție
  • Ghilgameș refuză să o ia de soție și o tratează cu dispreț pe zeița Iștar
  • Iștar se plânge tatălui ei, zeul Anu, de comportamentul lui Ghilgameș
  • Anu trimite pe pământ Taurul Ceresc pentru a-i ucide pe oameni, însă este ucis de Ghilgameș și Enkidu -> Iștar începe să plângă
  • Enkidu smulge bucăți din taur pe care le aruncă în fața zeiței Iștar -> zeii hotărăsc moartea lui Enkidu
  • după moartea lui Enkidu, Ghilgameș pleacă în căutarea lui Utnapiștim pentru a afla taina vieții veșnice
  • pe drum, Ghilgameș îi întâlnește pe Oamenii-Scorpii, care îl sfătuiesc să străbată fără teamă bezna cumplită a celor douăsprezece îndoite leghe ale muntelui Mașu, spre a ajunge în Grădina zeilor
  • ajuns în Grădina zeilor, Ghilgameș admiră copacul fermecat, iar la îndemnul zeului Șamaș, se duce la malul mării unde o întâlnește pe hangița Siduri
  • Ghilgameș îi spune hangiței Siduri scopul călătoriei sale -> hangița încearcă să-l facă să se răzgândească, însă fără succes și îi spune că nu departe de casa ei, în pădure, se afla Urșanabi, omul care l-ar putea duce la Utnapiștim
  • ajuns la Utnapiștim, Ghilgameș ascultă povestea acestuia despre Potop, în urma căruia el și soția sa au supraviețuit și au devenit nemuritori
  • Utnapiștim îi spune lui Ghilgameș că singura cale de a trăi veșnic este de a nu dormi șase zile și șapte nopți -> Ghilgameș nu reușește acest lucru
  • la plecare, Utnapiștim, la rugămințile soției, îi spune lui Ghilgameș că va dobândi nemurirea dacă va reuși să culeagă de pe fundul mării o buruiană care îi va sfâșia mâinile -> Ghilgameș reușește să ia această plantă
  • în timp ce Ghilgameș se scălda în apele unui izvor, un șarpe, ademenit de mireasma plantei, s-a furișat până la locul în care se afla și a mâncat-o
  • întors la Uruk, Ghilgameș îi arată lui Urșanabi frumusețea zidurilor ce împrejmuiesc orașul, ca și când ar fi dorit să-i sugereze lui și tuturor celor care se apleacă asupra epopeii că nemurirea omului stă în fapta creatoare

Tema

  • tema poemului face referire la efortul oamenilor de a obține fericirea prin viață veșnică
  • epopeea a fost închinată prieteniei dintre regele Ghilgameș și Enkidu

www.oradeistorie.ro