Exilul românesc - Ora de Istorie

Schița lecției

Ce a fost exilul românesc

după instaurarea regimului comunist, numeroși oameni politici, diplomați, militari, intelectuali și oameni de cultură au ales să nu se mai întoarcă în România sau au fugit peste graniță
spre deosebire de emigrația economică, exilul politic a urmărit permanent apărarea intereselor României și denunțarea abuzurilor regimului comunist
centre importante ale exilului românesc s-au format la Paris, München, Londra, Madrid, New York și Washington

primul val (1944-1948) a fost format din oameni politici, diplomați, militari și membri ai Casei Regale care au părăsit țara după instaurarea comunismului
- 30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat să abdice și a plecat în exil
al doilea val (anii ’60-’70) a cuprins persoane care au profitat de o relativă deschidere a regimului pentru a solicita azil politic în Occident
al treilea val (anii ’80) a fost determinat atât de motive politice, cât și de degradarea nivelului de trai din România

exilații au înființat organizații, publicații și asociații prin care au informat opinia publică occidentală despre situația din România
6 aprilie 1949: la Washington a fost creat Comitetul Național Român, considerat un adevărat „guvern în exil”
personalități importante ale exilului au fost: regele Mihai I, Nicolae Rădescu, Ion Rațiu, Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu
Radio Europa Liberă, BBC și Vocea Americii au reprezentat principalele mijloace prin care exilații transmiteau informații către românii din țară

Securitatea a desfășurat permanent acțiuni de supraveghere și infiltrare a organizațiilor românești din străinătate
împotriva unor lideri ai exilului au fost organizate acțiuni de intimidare și atentate:
- 1977: Monica Lovinescu a fost agresată la Paris
- 21 februarie 1981: atentatul cu bombă asupra sediului Radio Europa Liberă din München
- 1981: tentative de asasinare a lui Paul Goma și a altor opozanți ai regimului
în ciuda dezbinărilor dintre diferitele grupări, exilul românesc a contribuit la menținerea atenției comunității internaționale asupra încălcării drepturilor omului în România comunistă