ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Primele forme de organizare statală

Obștea sătească

  • a fost prima formă de comunitate a românilor
  • avea un teritoriu bine delimitat
  • în cadrul obștii existau două forme de proprietate: cea comună, a tuturor membrilor comunității (pășuni, păduri, ape) și cea individuală (pământul arabil)
  • conducătorul obștii purta titulatura de cneaz sau jude

Cum au apărut primele forme de organizare statală?

  • cauze: unii conducători de obști sătești au căutat să-și extindă autoritatea, pericolul extern (migratorii), schimburile comerciale, dezvoltarea economică
  • Nicolae Iorga a numit aceste forme de organizare statală (formațiuni politice prestatale / autonomii locale) romanii populare
  • autonomiile locale au avut la bază uniunile de obști

Autonomii locale din interiorul arcului intracarpatic

  • aici au apărut primele formațiuni politice prestatale din spațiul românesc
  • cronica lui Anonymus, intitulată Gesta Hungarorum, menționează pentru secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești în spațiul intracarpatic:
    • voievodatul lui Menumorut (în Crișana)
    • voievodatul lui Glad (în Banat)
    • voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei)
  • în secolul al XI-lea, un alt izvor istoric, intitulat Legenda Sfântului Gerard, menționează două voievodate românești:
    • voievodatul lui Gyula (în centrul Transilvaniei)
    • voievodatul lui Ahtum (în Banat)
  • Alte exemple de formațiuni politice prestatale:
    • țări (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Zarandului etc.)

Autonomii locale la est de Carpați

Exemple:

  • țări (Țara Românilor, Țara Brodnicilor, Țara Berladnicilor)
  • codrii (Codrii Cosminului, Codrii Orheiului)
  • câmpuri (Câmpurile lui Dragoș și Vlad)
  • ocoale (în zonele Câmpulung, Vrancea)
  • cobâle (în Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui)
  • ținuturi (Ținutul Onutului)
  • mărci (marca lui Dragoș)
  • Izvoare: cronica lui Nestor

Autonomii locale la sud de Carpați

Exemple:

  • din documentul maghiar numit Diploma Cavalerilor Ioaniți, emis în anul 1247, aflăm de existența a cinci formațiuni politice prestatale românești:
    • voievodatul lui Litovoi
    • voievodatul lui Seneslau
    • cnezatul lui Ioan
    • cnezatul lui Farcaș
    • Țara Severinului (Banatul de Severin)

Autonomii locale la sud de Dunăre

Exemple:

  • jupânate (Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe)
  • Izvoare: Alexiada de Ana Comnena

Conducătorii acestor autonomii locale, indiferent de titulatura pe care o purtau (jupâni, juzi, cnezi, voievozi), aveau atribuții politice, militare, administrative și juridice.

www.oradeistorie.ro