ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste

Instaurarea comunismului în România

Factorii care au favorizat preluarea puterii de către comuniști

  • prezența trupelor sovietice pe teritoriul României
    • acestea au staționat pe teritoriul țării între anii 1944-1958
  • Acordul de procentaj → înțelegere încheiată în 1944, la Moscova, între Stalin (liderul URSS) și Winston Churchill (prim-ministrul Angliei), care prevedea împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență
    • România intra sub influența Moscovei în proporție de 90% și 10% a Angliei
  • tratatul de pace încheiat între România și coaliția Națiunilor Unite în cadrul Conferinței de pace de la Paris (1946-1947)
    • România era considerată un stat învins în cel de-Al Doilea Război Mondial
    • România era obligată să plătească mari despăgubiri de război Uniunii Sovietice → acest fapt a accentuat controlul URSS asupra României
  • Partidul Comunist Român se bucura de sprijinul Moscovei
    • URSS sprijinea Partidul Comunist din România, atât financiar, cât și prin trimiterea de consilieri sovietici în țară

Etapele instaurării comunismului

  • instaurarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945
    • guvernul a fost impus de comisarul sovietic Andrei Vîșinski
    • guvernul era dominat de comuniști, care dețineau cele mai importante ministere
  • falsificarea alegerilor legislative din noiembrie 1946
    • câștigate de PNȚ, alegerile au fost falsificate în favoarea comuniștilor
  • eliminarea opoziției democratice în vara anului 1947 → PNȚ și PNL au fost desființate, iar liderii lor au fost arestați, găsindu-și sfârșitul în închisorile comuniste (Iuliu Maniu, Ion Mihalache – PNȚ, Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu – PNL)
    • înscenarea de la Tămădău (iulie 1947) → unui număr important de fruntași național-țărăniști li s-a oferit ocazia de a fugi în străinătate → aceștia au fost arestați, judecați și închiși pe viață → P.N.Ț a fost desființat
    • PNL s-a autodizolvat
  • abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947
    • monarhia este abolită și se proclamă Republica Populară Română (devenită Republica Socialistă România în 1965)

Regimul stalinist în România

  • a funcționat între anii 1948-1965
    • conducătorul țării a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej
  • a fost un regim foarte dur, asemănător cu cel instaurat de Stalin în URSS
    • s-au luat măsuri de consolidare a regimului comunist (inclusiv marginalizarea sau eliminarea adversarilor politici – exemplu: Lucrețiu Pătrășcanu)

Practici politice totalitare

  • crearea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român
    • a apărut în urma fuziunii dintre Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat
  • adoptarea Constituției din 1948
    • România devenea republică populară
    • avea rolul de a legitima noul regim
  • naționalizarea principalelor mijloace de producție
    • s-a realizat prin legea naționalizării întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi din 11 iunie 1948 (vezi legea)
    • marile întreprinderi au trecut în proprietatea statului fără să se acorde despăgubiri
  • industrializarea forțată
    • a fost o constantă a regimului comunist
    • a provocat mari dezechilibre economice
    • accentul era pus pe dezvoltarea industriei grele (industria constructoare de mașini, industria metalurgică, industria minieră, industria chimică și petrochimică etc.)
  • centralizarea economică
    • economia de piață a fost înlocuită cu o economie controlată de stat, planificată în baza unor planuri inițial anuale, apoi cincinale
  • colectivizarea agriculturii
    • procesul s-a desfășurat între anii 1949-1962
    • țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor Agricole Colective, numite ulterior Cooperative Agricole de Producție (CAP)
    • țăranii care opuneau rezistență erau arestați, torturați (unii erau omorâți)
    • cele mai dure măsuri au fost luate împotriva țăranilor bogați (chiaburi)
    • peste 80.000 de țărani au fost arestați
  • poliția politică
    • a luat ființă în 1948 sub numele de Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea)
    • la început a fost coordonată de agenți sovietici
    • a fost principalul element al represiunii
    • i-a vizat pe cei care se opuneau regimului comunist: intelectuali, preoți, oameni politici, oameni de cultură, conducători ai armatei etc.
  • teroarea / represiunea
    • erau vizați toți cei care se opuneau regimului
    • cei care se opuneau comuniștilor erau amenințați, arestați, torturați, omorâți
    • victime: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Constantin I.C. Brătianu
    • închisori comuniste: Aiud, Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat, Pitești
    • lagăre de concentrare și de muncă: Canalul Dunăre – Marea Neagră
    • între anii 1949-1952 a avut loc Fenomenul Pitești → prin bătăi și torturi se urmărea ”reeducarea” deținuților politici
  • monopolul asupra culturii
    • s-a reorganizat învățământul după model sovietic
    • limba rusă a fost introdusă în școli
    • Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului, iar Biserica Greco-Catolică a fost desființată
    • a apărut o nouă orientare culturală numită ”proletcultism” (cultura proletariatului) → realizarea unor opere artistice având ca temă lupta de clasă

Etapele regimului stalinist

  • perioada anilor 1948-1960
    • România urmează politica Moscovei
    • 1949: la inițiativa URSS ia naștere Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER – organizație economică creată ca replică la Planul Marshall din 1947) din care făceau parte statele comuniste
    • 1955: România este membru fondator al Tratatului de la Varșovia (alianță militară fondată ca replică la constituirea NATO din 1949)
    • 1956: România participă la înfrângerea revoluției din Ungaria → în 1958, trupele sovietice se retrag din România → începutul procesului de desovietizare a României
  • perioada anilor 1960-1965
    • are loc îndepărtarea României de URSS și apropierea de China
    • sunt reluate legăturile cu Occidentul
    • sunt eliberați ultimii deținuți politici
    • 1964: România respinge planul Valev (conform acestuia, România trebuia să devină un stat preponderent agricol)
    • 1964: Declarația P.M.R. din aprilie 1964 → se respingea modelul unic de socialism → statul român proclama dreptul fiecărei țări de a edifica propriul model de socialism (a fost momentul de apogeu al politicii de desovietizare a României)

Regimul național-comunist în România

  • a funcționat între anii 1965-1989
    • conducătorul țării a fost Nicolae Ceaușescu
  • în primii ani a fost o perioadă de liberalizare
  • după 1971 s-a revenit la practicile staliniste
  • a accentuat tendința națională inițiată de Gheorghe Gheorghiu-Dej

Etapele regimului național-comunist

  • perioada anilor 1965-1971
    • a fost o perioadă de liberalizare a regimului
      • controlul cenzurii s-a diminuat
      • a avut loc o deschidere către cultura occidentală
    • Nicolae Ceaușescu a continuat politica de distanțare față de URSS
    • Nicolae Ceaușescu și-a consolidat poziția
      • 1965: a fost adoptată o nouă constituție → se modifica numele statului (Republica Populară Română a devenit Republica Socialistă România)
      • 1965: partidul unic (P.M.R.) revenea la vechea titulatură: Partidul Comunist Român
      • a criticat abuzurile Securității din anii ‘40 și ‘50
      • 1968: refuzul lui Ceaușescu de a lua parte la invazia trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia, care avea ca scop înăbușirea ”Primăverii de la Praga” → acest refuz a contribuit la creșterea prestigiului României → Ceaușescu s-a bucurat de vizita unor importanți lideri occidentali, fiind primit în marile capitale occidentale
      • 1968: președintele francez Charles de Gaulle vizitează România
      • 1969: președintele american Richard Nixon vizitează România → Richard Nixon a fost primul președinte american care a vizitat o țară socialistă
  • perioada anilor 1971-1989
    • 1971: turneul lui Nicolae Ceaușescu din țările comuniste din Asia
      • este impresionat de cultul personalității liderilor Mao ZeDong (China) și Kim Ir Sen (Coreea de Nord)
    • 1971: la întoarcerea din turneul din Asia, Ceaușescu adoptă ”tezele din iulie
      • inspirat de ce a văzut în țările comuniste din Asia, acesta inaugurează o ”revoluție culturală”
      • instituirea unui control sever asupra culturii, presei și învățământului
      • abandonarea deschiderii către Occident
      • mijloacele de comunicare în masă aveau obligația de a difuza doar producții culturale românești, cu teme socialiste
      • operele artistice și literare trebuiau să promoveze subiecte cu caracter național
      • s-a consolidat cultul personalității lui Ceaușescu → liderul comunist a devenit subiectul principal al producțiilor culturale
    • 1974: crearea funcției de președinte al Republicii Socialiste România
      • funcție deținută de Nicolae Ceaușescu
      • liderul comunist inaugurează socialismul dinastic → promovarea membrilor familiei în funcții de stat și de partid
    • 1975: semnarea Actului Final de la Helsinki
      • Ceaușescu se angaja să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale
    • criza economică
      • cauzată de investițiile în industria grea și în proiectele megalomane (Canalul Dunăre – Marea Neagră, Casa Poporului, Transfăgărășanul, Hidrocentrala Porțile de Fier etc.)
      • în 1981, datoria externă a țării s-a ridicat la 10,2 miliarde de dolari
      • Ceaușescu a luat decizia de a plăti integral datoria externă până în anul 1990
      • impunerea unui regim de austeritate: raționalizarea alimentelor de bază (pâine, lapte, făină, carne), a energiei electrice, a combustibilului pentru mașini → a scăzut nivelul de trai → furia populară → regimul comunist cade în 1989

Disidență anticomunistă

  • disidență anticomunistă = mișcare îndreptată împotriva regimului comunist
  • disidenții au contribuit, prin acțiunile lor, la prăbușirea regimului comunist din România

Forme de disidență anticomunistă

  • rezistența armată
    • la sfârșitul anilor ‘40 au apărut grupuri de rezistență armată, care s-au refugiat în munți: Sumanele Negre, Haiducii Muscelului etc.
    • lideri ai rezistenței armate: Gheorghe Arsenescu, Toma Arnăuțoiu, Ion Gavrilă Ogoranu
    • aceștia sperau că SUA va interveni și va restabili democrația în România
  • grevele muncitorești
    • 1977: greva minerilor din valea Jiului → aceștia au formulat doar revendicări economice
      • Nicolae Ceaușescu a negociat personal cu minerii → deși a promis că nu va lua măsuri împotriva minerilor, liderii grevei au fost arestați
    • 1987: greva muncitorilor de la uzinele Tractorul și Steagul Roșu din Brașov
  • mitinguri de protest
    • 1987: manifestația studenților ieșeni
  • protestul intelectualilor români
    • aceștia cereau respectarea drepturilor omului
    • exemple: Paul Goma, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Vlad Georgescu
  • critici din interiorul partidului
    • ”Scrisoarea celor șase” → autorii îl acuzau pe Ceaușescu de nerespectarea Actului Final de la Helsinki, de prăbușirea prestigiului internațional al țării etc.
    • autori: Gheorghe Apostol, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, Grigore Răceanu
  • activitatea secției românești a postului de radio ”Europa Liberă”
    • în România erau difuzate scrisorile de protest ale disidenților români și diferite știri din Occident

Construcția democrației postdecembriste

Cauzele revoluției din 1989

  • economice
    • industrie neperformantă
    • dislocarea țărănimii de la sate
    • sistematizarea satelor și orașelor
  • sociale și culturale
    • raționalizarea alimentelor
    • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Etapele revoluției din 1989

  • 16 decembrie 1989: încep protestele în Timișoara
    • cauza: autoritățile comuniste au încercat să-l evacueze din Timișoara pe pastorul reformat Laszlo Tokes
    • protestele s-au extins și în celelalte orașe din țară
  • 22 decembrie: Ceaușescu convoacă în București un miting de sprijin
    • mulțimea protestează
    • soții Ceaușescu fug → puterea este preluată de Frontul Salvării Naționale (FSN)
    • Nicolae și Elena Ceaușescu sunt arestați la Târgoviște
  • 25 decembrie 1989: are loc judecarea și executarea soților Ceaușescu
  • România a fost singura țară unde căderea regimului s-a făcut prin violență

Etapele construcției democrației postdecembriste

  • 31 decembrie 1989: FSN emite un decret lege care permitea revenirea la pluripartidism
    • reapar partidele istorice PNL și PNȚ
  • 1990: au loc mineriadele
  • 1990: proclamația de la Timișoara
    • prevedea interzicerea participării la primele trei alegeri legislative a foștilor activiști comuniști și a foștilor ofițeri de Securitate
  • 1990: au fost organizate primele alegeri libere
    • au fost câștigate de FSN
    • Ion Iliescu este ales președinte al României
  • 1991: adoptarea Constituției
    • are la bază principii democratice
  • 1996: alegerile parlamentare au fost câștigate de Convenția Democrată Română, iar cele prezidențiale de Emil Constantinescu

www.oradeistorie.ro