România și Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918

România și Primul Război Mondial

Context

• 28 iunie 1914: asasinarea prințului moștenitor al Austro-Ungariei la Sarajevo de către un student sârb ce făcea parte din gruparea secretă „Mâna Neagră”
• 28 iulie 1914: Austro-Ungaria declară război Serbiei -> izbucnește Primul Război Mondial
• 21 iulie / 3 august 1914: Consiliul de Coroană a adoptat neutralitatea României
• octombrie 1914: moare regele Carol I -> devine rege Ferdinand I
• în anii de neutralitate existau două curente de opinie: antantofil și germanofil

Cauzele intrării României în Primul Război Mondial

• opinia publică susținea intrarea țării în război alături de Antanta
• dorința României de a îi elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară

Acțiuni diplomatice și militare

• 4 august 1916: România semnează cu Antanta o convenție politică și una militară
• 14 / 27 august 1916: România intră în război alături de Antanta
• 14-15 / 27-28 august 1916: trupele române trec granița în Transilvania -> românii eliberează localitățile Brașov, Făgăraș, Miercurea-Ciuc, Odorhei
• mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la Turtucaia -> România pierde bătălia după bătălie -> două treimi din teritoriu intră sub stăpânire străină -> doar Moldova rămâne liberă -> capitala este mutată la Iași, iar tezaurul este trimis în Rusia
• octombrie 1916: a fost trimisă o misiune militară franceză în România, condusă de generalul Henri Berthelot -> armata română s-a refăcut
• vara lui 1917: românii, sprijiniți de ruși, resping atacurile germane și austro-ungare la Mărăști, Mărășești și Oituz
• octombrie 1917: revoluția bolșevică -> Rusia iese din război -> România rămâne singură pe flancul estic
• 24 aprilie / 7 mai 1918 -> România încheie pacea de la București cu Puterile Centrale
  • Dobrogea era ocupată de Bulgaria
  • Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaților
  • Germania instituia monopol asupra țițeiului – 90 de ani -, comerțului cu cereale și exploatării și prelucrării lemnului
  • accesul la Marea Neagră era permis numai de-a lungul unui drum comercial până la Constanța
• vara – toamna 1918: Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri
• 10 noiembrie 1918: România reintră în război
• 11 noiembrie 1918: Marele Război ia sfârșit

Conferința de pace de la Paris (1919-1920)

• 28 iunie 1919: la Versailles a fost semnat tratatul de pace cu Germania
• 10 septembrie 1919: la Saint-Germain a fost semnat tratatul de pace cu Austria
• 27 noiembrie 1919: la Neuilly a fost semnat tratatul de pace cu Bulgaria
• 4 iunie 1920: la Trianon a fost semnat tratatul de pace cu Ungaria

Urmările Primului Război Mondial asupra României

• Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Vechiul Regat
• teritoriul și populația României s-au dublat
• România a pierdut aproximativ 335.000 de soldați, iar alți 650.000 de civili au murit din cauza bolilor, foametei, represaliilor și execuțiilor puse la cale de trupele de ocupație
• economia țării a fost puternic afectată de război

Vizitați site-ul dedicat Marelui Război

Formarea României Mari

Cauzele formării României Mari

• destrămarea Imperiului Rus
• destrămarea Imperiului Austro-Ungar
• afirmarea principiului autodeterminării popoarelor (Cele 14 puncte ale lui Woodrow Wilson)

Unirea Basarabiei cu România

• toamna 1917: Congresul ostașilor moldoveni proclamă autonomia Basarabiei și alege Sfatul Țării
• decembrie 1917: Sfatul Țării, condus de Ion Inculeț, proclamă Republica Democratică Moldovenească
• decembrie 1917 – ianuarie 1918: rușii încearcă să preia puterea în Basarabia -> Sfatul Țării cere sprijinul guvernului român de la Iași -> armata română trece Prutul și restabilește ordinea în Basarabia
• ianuarie 1918: Sfatul Țării proclamă independența Republicii Democratice Moldovenești
• 27 martie / 9 aprilie 1918: Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România
• militanți basarabeni pentru unire: Pantelimon Halippa, Constantin Stere, Elena Alistar

Unirea Bucovinei cu România

• 14 / 27 octombrie 1918: ia naștere Consiliul Național Român din Bucovina, condus de Iancu Flondor
• Consiliul Național Român din Bucovina militează pentru unirea provinciei cu România, măsură susținută și de Adunarea Constituantă
• ucrainenii încearcă să preia puterea în Bucovina -> Consiliul Național Român solicită sprijinul armatei române -> ordinea este restabilită
• 15 / 28 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei votează unirea necondiționată a Bucovinei cu România
• militanți bucovineni pentru unire: Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Ilie Lazăr

Unirea Transilvaniei cu România

• octombrie 1918: Partidul Național Român elaborează Declarația de la Oradea, care este prezentată de Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul de la Budapesta
• noiembrie 1918: Partidul Național Român și Partidul Social Democrat fuzionează -> ia naștere Consiliul Național Român
• 18 noiembrie / 1 decembrie 1918: Marea Adunare Națională votează Rezoluția unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România
  • Marea Adunare Națională s-a întrunit la Alba Iulia
  • Marea Adunare Națională a fost formată din 1228 de delegați
  • Rezoluția unirii a fost prezentată de Vasile Goldiș
  • evenimentul a fost salutat de peste 100.000 de persoane prezente la Alba Iulia
• militanți transilvăneni pentru unire: Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu, Ștefan Cicio Pop, episcoul ortodox Miron Cristea, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu

Rezoluția Unirii (Rezoluția de la Alba Iulia)

• articolul I decreta unirea cu România
• articolul al II-lea stabilea o autonomie provizorie, Transilvania se conducea prin organisme proprii până la integrare completă
• articolul III proclama libertatea națională, libertatea confesională, libertatea presei, regim democratic, libertatea conștiinței, libertatea de asociere, reformă agrară radicală, legislație muncitorească
• articolele IV-VIII prezentau concepția celor strânși în adunare despre noua ordine a lumii după războiul mondial
• articolul al IX-lea declara constituirea Marelui Sfat Național cu rol de parlament provizoriu al Transilvaniei: a ales Consiliul Dirigent → rol de guvern al Transilvaniei

Urmările formării României Mari

• suprafața țării a crescut de la 137.000 km pătrați la 295.000 km pătrați
• populația țării s-a dublat
• unirea înfăptuită a fost recunoscută în cadrul Conferinței de pace de la Paris din 1919-1920, fiind prevăzută în tratatele de pace semnate de România cu statele învinse sau succesoare ale acestora
  • septembrie 1919: unirea Bucovinei cu România a fost prevăzută prin tratatul semnat cu Austria la Saint Germain
  • noiembrie 1919: apartenența Cadrilaterului la România a fost confirmată prin tratatul semnat cu Bulgaria la Neuilly
  • iunie 1920: unirea Transilvaniei și Banatului cu România a fost recunoscută prin tratatul semnat cu Ungaria la Trianon
  • octombrie 1920: unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută prin tratatul de la Paris