Schița lecției
În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:
- țări cu un regim democratic:
- republici: Franța, Elveția, Polonia
- monarhii constituționale: România, Anglia, Iugoslavia
- țări cu un regim totalitar:
- state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): URSS
- state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania
Trăsăturile democrației
- suveranitatea poporului
- separarea puterilor în stat
- puterea legislativă → Parlament
- puterea executivă → Guvern
- puterea judecătorească → instanțe judecătorești
- votul universal
- pluripartidism (existența mai multor partide politice)
- respectarea drepturilor și libertăților cetățenești
Trăsăturile totalitarismului
- inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
- unipartidismul (partidul unic)
- cenzura
- cultul personalității
- economie dirijată
- nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
- teroarea
- poliția politică
- controlul statului asupra individului
Cauzele instaurării totalitarismului
- criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
- nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris
Regimuri totalitare
-
Comunismul
- regim totalitar de extremă stângă
- are la bază ideologia marxist-leninistă
- teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
- 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
- trăsături:
- reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
- susține lupta de clasă → proletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
- partid unic: PCUS
- cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
- naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
- colectivizarea agriculturii
- poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
- desființarea proprietății private
- teroarea
- existența gulagurilor
- încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
-
Fascismul
- regim totalitar de extremă dreaptă
- prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
- octombrie 1922: „Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
- trăsături:
- redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
- antisemitism
- partid unic: Partidul Fascist
- cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
- anticomunism
- naționalism exacerbat
- economia era organizată pe principii corporatiste
- poliție politică: OVRA
- teroarea
- încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
-
Nazismul
- regim totalitar de extremă dreaptă
- a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea „Mein Kampf” („Lupta mea”)
- alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
- trăsături:
- antisemitism
- rasism
- anticomunism
- naționalism exacerbat
- teoria rasei ariene
- teoria spațiului vital
- cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
- partidul unic: NSDAP
- poliție politică: Gestapo