ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în Europa

În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:

  • țări cu un regim democratic:
    • republici: Franța, Elveția, Polonia
    • monarhii constituționale: România, Anglia, Iugoslavia
  • țări cu un regim totalitar:
    • state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): URSS
    • state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania

Trăsăturile democrației

  • suveranitatea poporului
  • separarea puterilor în stat
    • puterea legislativă → Parlament
    • puterea executivă → Guvern
    • puterea judecătorească → instanțe judecătorești
  • votul universal
  • pluripartidism (existența mai multor partide politice)
  • respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Trăsăturile totalitarismului

  • inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
  • unipartidismul (partidul unic)
  • cenzura
  • cultul personalității
  • economie dirijată
  • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • teroarea
  • poliția politică
  • controlul statului asupra individului

Cauzele instaurării totalitarismului

  • criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
  • nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris

Regimuri totalitare

  • Comunismul

    • regim totalitar de extremă stângă
    • are la bază ideologia marxist-leninistă
    • teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
    • 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
    • trăsături:
      • reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
      • susține lupta de clasăproletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
      • partid unic: PCUS
      • cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
      • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
      • colectivizarea agriculturii
      • poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
      • desființarea proprietății private
      • teroarea
      • existența gulagurilor
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Fascismul

    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
    • octombrie 1922: ”Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
    • trăsături:
      • redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
      • antisemitism
      • partid unic: Partidul Fascist
      • cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • economia era organizată pe principii corporatiste
      • poliție politică: OVRA
      • teroarea
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Nazismul

    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea ”Mein Kampf” (”Lupta mea”)
    • alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
    • trăsături:
      • antisemitism
      • rasism
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • teoria rasei ariene
      • teoria spațiului vital
      • cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
      • partidul unic: NSDAP
      • poliție politică: Gestapo

www.oradeistorie.ro