ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în România

Regimurile politice din România în secolul al XX-lea

  • 1901-1938: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat
  • 1938-1940: regim autoritar
    • partidul unic: Frontul Renașterii Naționale
    • cultul personalității
    • cenzura
    • regele deținea întreaga putere
  • 1940-1941: România devine un stat național-legionar
    • Ion Antonescu a guvernat cu sprijinul legionarilor
    • regimul politic din România capătă caracteristicile unui regim totalitar de extremă dreaptă
  • 1941-1944: regim de dictatură militară
    • întreaga putere era concentrată în mâinile mareșalului Ion Antonescu
    • Ion Antonescu guverna prin decrete-legi
  • 1948-1989: regim comunist
    • partid unic: Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român
    • cenzura
    • teroarea
    • poliție politică: Securitatea
    • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    • colectivizarea agriculturii
  • 1990-prezent: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

  • dispare rotativa guvernamentală
  • dispar partidele conservatoare
  • Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
  • apar noi partide: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român (din Transilvania), Partidul Comunist Român, Partidul Național Țărănesc (creat prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român) este a doua forță politică din țară
  • apar și se afirmă partidele minorităților naționale
  • apar și se impun partidele extremiste: Liga Apărării Național Creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
  • viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal:

  • personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Ștefan Zeletin
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • promovează neoliberalismul → statul trebuie să intervină în sectorul economic → interesul național primează în fața celui individual
  • obiective:
    • dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    • lărgirea dreptului de vot
    • valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești
    • realizări: reforma agrară și electorală, Constituția din 1923

Partidul Național Țărănesc:

  • personalități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu
  • baza socială: burghezia mică și mijlocie, țărănimea, intelectualii
  • promovează doctrina ”porților deschise” → statul român nu era capabil să susțină din punct de vedere financiar investițiile în industrie → acceptă infuzia de capital străin
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal → România trebuia să fie un stat țărănesc

Extrema stângă:

  • reprezentată de Partidul Comunist Român
  • personalități: Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu
  • baza socială: muncitorii
  • promovează o politică antinațională → susține dreptul popoarelor la autodeterminare → în 1924 este scos în afara legii
  • obiectivul principal al comuniștilor era instaurarea prin revoluție a dictaturii proletariatului și realizarea societății comuniste

Extrema dreaptă:

  • reprezentată de Liga Apărării Național Creștine (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), Garda de Fier (1930), Totul pentru Țară (1933)
  • personalități: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
  • bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
  • grupările de extremă dreaptă aveau la bază o doctrină antisemită, antidemocratică și anticomunistă
  • partidele de extremă dreaptă urmăreau eliminarea evreilor din viața politică și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist
  • legionarii considerau că ei sunt singurii capabili să asigure renașterea noastră națională
  • pentru a-și atinge scopurile, au recurs la asasinate: prim-miniștrii I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
  • pe plan politic urmăreau instaurarea unui regim totalitar → România a fost un stat național-legionar în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941

www.oradeistorie.ro