Prima pagină » Secolul XX – între diplomație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa

Secolul XX – între diplomație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa

de Profu' de istorie
Democrație versus totalitarism

Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în Europa

În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:

  • țări cu un regim democratic:
    • republici: Franța, Elveția, Polonia
    • monarhii constituționale: România, Anglia, Iugoslavia
  • țări cu un regim totalitar:
    • state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): U.R.S.S.
    • state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania

Trăsăturile democrației

  • suveranitatea poporului
  • separarea puterilor în stat
    • puterea legislativă → Parlament
    • puterea executivă → Guvern
    • puterea judecătorească → instanțe judecătorești
  • votul universal
  • pluripartidism (existența mai multor partide politice)
  • respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Trăsăturile totalitarismului

  • inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
  • unipartidismul (partidul unic)
  • cenzura
  • cultul personalității
  • economie dirijată
  • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • teroarea
  • poliția politică
  • controlul statului asupra individului

Cauzele instaurării totalitarismului

  • criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
  • nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris

Regimuri totalitare

  • Comunismul
    • regim totalitar de extremă stângă
    • are la bază ideologia marxist-leninistă
    • teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
    • 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
    • trăsături:
      • reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
      • susține lupta de clasăproletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
      • partid unic: PCUS
      • cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
      • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
      • colectivizarea agriculturii
      • poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
      • desființarea proprietății private
      • teroarea
      • existența gulagurilor
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Fascismul
    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
    • octombrie 1922: ”Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
    • trăsături:
      • redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
      • antisemitism
      • partid unic: Partidul Fascist
      • cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • economia era organizată pe principii corporatiste
      • poliție politică: OVRA
      • teroarea
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Nazismul
    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea ”Mein Kampf” (”Lupta mea”)
    • alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
    • trăsături:
      • antisemitism
      • rasism
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • teoria rasei ariene
      • teoria spațiului vital
      • cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
      • partidul unic: NSDAP
      • poliție politică: Gestapo

Secolul al XX-lea – între democrație și autoritarism în România

Regimurile politice din România în secolul al XX-lea

  • 1901-1938: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat
  • 1938-1940: regim autoritar
    • partidul unic: Frontul Renașterii Naționale
    • cultul personalității
    • cenzura
    • regele deținea întreaga putere
  • 1940-1941: România devine un stat național-legionar
    • Ion Antonescu a guvernat cu sprijinul legionarilor
    • regimul politic din România capătă caracteristicile unui regim totalitar de extremă dreaptă
  • 1941-1944: regim de dictatură militară
    • întreaga putere era concentrată în mâinile mareșalului Ion Antonescu
    • Ion Antonescu guverna prin decrete-legi
  • 1948-1989: regim comunist
    • partid unic: Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român
    • cenzura
    • teroarea
    • poliție politică: Securitatea
    • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    • colectivizarea agriculturii
  • 1990-prezent: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

  • dispare rotativa guvernamentală
  • dispar partidele conservatoare
  • Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
  • apar noi partide: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român (din Transilvania), Partidul Comunist Român, Partidul Național Țărănesc (creat prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român) este a doua forță politică din țară
  • apar și se afirmă partidele minorităților naționale
  • apar și se impun partidele extremiste: Liga Apărării Național Creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
  • viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal:

  • personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Ștefan Zeletin
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • promovează neoliberalismul → statul trebuie să intervină în sectorul economic → interesul național primează în fața celui individual
  • obiective:
    • dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    • lărgirea dreptului de vot
    • valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești
    • realizări: reforma agrară și electorală, Constituția din 1923

Partidul Național Țărănesc:

  • personalități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu
  • baza socială: burghezia mică și mijlocie, țărănimea, intelectualii
  • promovează doctrina ”porților deschise” → statul român nu era capabil să susțină din punct de vedere financiar investițiile în industrie → acceptă infuzia de capital străin
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal → România trebuia să fie un stat țărănesc

Extrema stângă:

  • reprezentată de Partidul Comunist Român
  • personalități: Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu
  • baza socială: muncitorii
  • promovează o politică antinațională → susține dreptul popoarelor la autodeterminare → în 1924 este scos în afara legii
  • obiectivul principal al comuniștilor era instaurarea prin revoluție a dictaturii proletariatului și realizarea societății comuniste

Extrema dreaptă:

  • reprezentată de Liga Apărării Național Creștine (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), Garda de Fier (1930), Totul pentru Țară (1933)
  • personalități: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
  • bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
  • grupările de extremă dreaptă aveau la bază o doctrină antisemită, antidemocratică și anticomunistă
  • partidele de extremă dreaptă urmăreau eliminarea evreilor din viața politică și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist
  • legionarii considerau că ei sunt singurii capabili să asigure renașterea noastră națională
  • pentru a-și atinge scopurile, au recurs la asasinate: prim-miniștrii I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
  • pe plan politic urmăreau instaurarea unui regim totalitar → România a fost un stat național-legionar în perioada septembrie 1940
  • ianuarie 1941
0 comentariu

Din aceeași categorie

Adaugă un comentariu

Prin publicarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenii și condițiile acestui site.

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.