Situația comunităților evreiești până la 1866: aspecte demografice, comunitare și culturale

Aspecte demografice

• secolele XV-XVI: apar primele comunități evreiești în Moldova și Țara Românească
• 1648: numeroși evrei se refugiază în Moldova ca urmare a revoltei cazacilor conduși de Bogdan Hmelnițki
  • 1657-1671: a fost construită Marea Sinagogă din Iași
• Evoluția demografică a evreilor în principatele române:
  • Moldova: 6.500 (1774), 19.000 (1820), 125.000 (1859)
    • orașe cu populație evreiască: Bacău, Bârlad, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi, Focșani, Iași, Piatra Neamț, Roman, Siret, Soroca, Suceava
  • Țara Românească: 9.300 (1859)
    • orașe cu populație evreiască: București, Craiova

Aspecte comunitare

• de-a lungul vremii, statutul evreilor din Țara Românească și Moldova a fost stabilit prin diferite coduri de legi
  • Exemple:
    • Pravila de la Govora (Matei Basarab, 1640)
    • Carte românească de învățătură (Vasile Lupu, 1646)
    • Îndreptarea legii (Matei Basarab, 1652)
    • Așezământul (Constantin Mavrocordat, 1741)
    • Codul Callimachi (1817)
    • Legiuirea Caragea (1818)
    • Regulamentele Organice (1831-1832)
    • Codul Civil (1864)
  • Exemple de limitări:
    • nu puteau deține teren agricol
    • nu aveau drepturi civile
    • plăteau taxe mai mari decât românii
• drepturile evreilor din Transilvania, care făcea parte din regatul maghiar, au fost limitate în urma celui de-al IV-lea Conciliu de la Lateran (1215)
  • erau interzise căsătoriile între creștini și mozaici
  • era interzisă munca în ziua de duminică și în zilele de sărbătoare creștină
  • 1251: regele maghiar Béla al IV-lea a acordat privilegii evreilor (libertatea de mișcare, posibilitatea de a cumpăra case)
  • 1623: Gabriel Bethlen acordă privilegii evreilor (se puteau așeza în principat, puteau să practice negoțul și aveau libertate de cult)
• comunitățile evreiești erau organizate asemenea breslelor
  • se puteau organiza și se autoguvernau
    • în schimbul obligațiilor fiscale față de domnie
  • erau conduse de un staroste
  • aveau un statut inferior față de creștini
    • nu puteau căpăta cetățenia
  • aveau propriul sistem de impozitare
  • instituții: casă de rugăciuni (sau sinagogă), baia rituală, școala (heder sau Talmud Torah), tribunalul comunitar (Bet Din), societăți de binefacere
    • evreii sefarzi și evreii așkenazi aveau instituții separate
      • o instituție comună era Sacra (Hevra Kadișa), care se ocupa de înmormântări
    • 1730-1834: a funcționat Haham-Bașia (instituție cu atribuții fiscale), cu sediul la Iași
      • conducătorul acestei instituții se numea Haham-Bașa și era rabin
        • această funcție era moștenită de urmași
        • atribuții: colectarea impozitului special pe care-l plătea Imperiului Otoman
      • avea jurisdicție atât asupra evreilor din Moldova, cât și asupra celor din Țara Românească
• evreilor le era interzis să dețină terenuri agricole -> s-au stabilit în orașe
  • și-au creat propriile comunități urbane (shtetl)
• evreii au întemeiat așezări precum Șoldănești (1780) sau Șomuz (astăzi Fălticeni)
• spre deosebire de Occident, în Țările Române nu au existat ghetouri
• 1858: medicul evreu Julius Barasch a înființat primul spital pediatric din București

Aspecte culturale

• în Moldova erau mai mulți evrei așkenazi (veniți din Polonia, Ucraina, Rusia)
• la început, în Țara Românească erau mai mulți evrei sefarzi (veniți din Imperiul Otoman), care, odată cu trecerea timpului, au fost depășiți numeric de evreii așkenazi
• ocupații: negustori, meșteșugari, medici, profesori, avocați, rabini
• secolul XIX: s-a răspândit Haskala în spațiul românesc
  • 1848: la revoluția din Țara Românească au participat și evrei (Iehuda Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Davicion Bally, Hillel Manoah)
    • anumite programe revoluționare (Proclamația de la Islaz, Dorințele partidei naționale din Moldova) propuneau emanciparea treptată a evreilor
  • 1851: în București a luat ființă prima școală israelito-română
  • 1853: la Iași a apărut prima școală elementară evreiască
  • 1856: a apărut „Isis sau Natura”, prima revistă de medicină din România, redactată de medicul Julius Barasch (1815-1863)
  • 1857: a fost fondat ziarul Israelitul Român
  • 1857: apar primele școli israelito-române
  • 1859: ia naștere Gazeta română-evreiască literară, comercială și industrială
• 1867: evreii din Transilvania și Bucovina, regiuni aflate în componența Austro-Ungariei, au fost naturalizați (au primit cetățenie)