Una dintre cele mai mari provocări pentru elevii de clasa a XII-a o constituie scrierea eseului la disciplina istorie în cadrul examenului de bacalaureat.
Pentru a redacta un eseu corect, trebuie respectată structura de mai jos:
I. Introducere
II. Cuprins
III. Concluzie
I. Introducere
Cât de mare trebuie să fie?
Un paragraf este de ajuns. Nu scrie mai mult de 2-3 fraze.
Un paragraf este de ajuns. Nu scrie mai mult de 2-3 fraze.
Ce trebuie să scriu?
Trebuie să menționezi principalele caracteristici ale perioadei în care sunt încadrate evenimentele.
Trebuie să menționezi principalele caracteristici ale perioadei în care sunt încadrate evenimentele.
Sfaturi
- Ține cont de contextul istoric.
- Respectă timpul și spațiul istoric.
Exemplu
- Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea
- În secolul al XX-lea, România a cunoscut o evoluție oscilantă, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Schimbările de regim politic prin care a trecut țara noastră au influențat politica externă, care, în unele perioade, a fost subordonată unei puteri străine.
II. Cuprins
Cât de mare trebuie să fie?
Trebuie să acopere aproximativ 70-80% din eseu.
Trebuie să acopere aproximativ 70-80% din eseu.
Ce trebuie să scriu?
Trebuie să prezinți particularitățile evenimentelor.
Trebuie să prezinți particularitățile evenimentelor.
Cerințe
- precizează
- trebuie să scrii doar evenimentul, fără să dezvolți pe larg subiectul. Uneori trebuie să menționezi și 1-2 trăsături ale evenimentului.
- menționează
- trebuie să scrii doar evenimentul, fără să dezvolți pe larg subiectul. Uneori trebuie să precizezi și 1-2 trăsături ale evenimentului.
- prezintă
- trebuie să oferi o descriere amănunțită a evenimentului, având în vedere următoarele lucruri:
- contextul (poate fi intern sau internațional)
- spațiul (locul unde s-a desfășurat evenimentul)
- timpul (încadrați evenimentul într-o anumită perioadă)
- cauza (ce a dus la producerea evenimentului; nu confunda cauza cu pretextul)
- scopul (ce se urmărea prin producerea evenimentului)
- descrierea (etapele evenimentului, persoanele / statele implicate etc.)
- urmări / consecințe / efecte (ce a lăsat în urmă evenimentul produs)
- trebuie să oferi o descriere amănunțită a evenimentului, având în vedere următoarele lucruri:
Sfaturi
- Respectă succesiunea cronologică / logică a faptelor istorice.
- Folosește conectori precum: din cauză că, deoarece, pentru că, astfel.
Exemple
- Prezentați un fapt istoric referitor la România, desfășurat în primele două decenii ale secolului al XX-lea
- Cel mai important eveniment care a avut loc în primele două decenii ale secolului al XX-lea și la care a luat parte România a fost Primul Război Mondial. Intrată în Marele Război alături de Antanta, cu scopul de a-i elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânire austro-ungară, România a dat lupte grele pe frontul răsăritean împotriva trupelor bulgare, otomane, austro-ungare și nu în cele din urmă, germane.
Primele acțiuni militare întreprinse de România au fost încununate de succes datorită elementului surpriză, însă lipsa ajutorului din partea aliaților și slaba organizare a armatei române a dus la pierderea a numeroase bătălii (printre care și Turtucaia) și a două treimi din teritoriu. Singurul teritoriu liber a rămas Moldova, capitala fiind mutată la Iași. În aceste condiții, Antanta i-a acordat ajutor României, prin generalul Henri Berthelot care a avut misiunea să reorganizeze armata română. Cu ajutorul acestuia, dar și cu sprijinul armatei țariste, trupele române au reușit să învingă trupele germane și austro-ungare la Mărăști, Mărășești și Oituz în vara anului 1917.
Venirea bolșevicilor la conducerea Rusiei și scoaterea acesteia din război a lăsat România singură pe frontul de est, fapt ce a împins țara noastră să semneze tratatul de pace de la București din mai 1918, act care nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand.
Numeroasele înfrângeri suferite de Puterile Centrale pe frontul de vest a impulsionat guvernul român care a decis reintrarea României în război pe data de 10 noiembrie 1918. O zi mai târziu, însă, se încheia Primul Război Mondial.
După încheierea primei conflagrații mondiale, între anii 1919-1920 s-a desfășurat Conferința de Pace de la Paris, în cadrul căreia România a fost tratată ca stat învingător. Totodată a fost recunoscut României dreptul asupra teritoriilor care s-au unit cu aceasta în decursul anului 1918 (Basarabia, Bucovina și Transilvania).
- Cel mai important eveniment care a avut loc în primele două decenii ale secolului al XX-lea și la care a luat parte România a fost Primul Război Mondial. Intrată în Marele Război alături de Antanta, cu scopul de a-i elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânire austro-ungară, România a dat lupte grele pe frontul răsăritean împotriva trupelor bulgare, otomane, austro-ungare și nu în cele din urmă, germane.
- Menționați două consecințe ale Constituției din 1923
- Printre efectele adoptării Constituției din 1923 se numără uniformizarea legislației la nivelul țării și pierderea anumitor atribuții legislative de către rege în favoarea Parlamentului.
- Menționați câte o cauză a adoptării Constituției din 1938, respectiv Constituția din 1948
- Cauza adoptării Constituției din 1938 o constituie instaurarea regimului autoritar de către regele Carol al II-lea, în timp ce Constituția din 1948 a fost adoptată după abdicarea regelui Mihai, având rolul de a legitima noul regim politic, cel comunist.
- Precizați o asemănare între Constituția din 1952 și Constituția din 1965
- Constituția din 1952 și Constituția din 1965 au un caracter totalitar, ambele încălcând principiul separării puterilor în stat.
III. Concluzie
Cât de mare trebuie să fie?
Un paragraf este de ajuns. Nu scrie mai mult de 1-2 fraze.
Un paragraf este de ajuns. Nu scrie mai mult de 1-2 fraze.
Ce trebuie să scriu?
- Concluzia este precedată de un punct de vedere referitor la un anumit eveniment.
- Trebuie să emiți propria opinie despre evoluția evenimentelor pe care le-ai prezentat în cadrul eseului.
Sfaturi
Folosește conectori precum: în concluzie, așadar, în opinia mea, din punctul meu de vedere.
Folosește conectori precum: în concluzie, așadar, în opinia mea, din punctul meu de vedere.
Exemplu
- Formulați un punct de vedere referitor la participarea României la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric
- Consider că după abdicarea regelui Mihai și instaurarea regimului comunist, România nu a mai beneficiat de o politică externă proprie, ea fiind subordonată intereselor politice ale URSS. Situația s-a schimbat odată cu venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea țării, care s-a reorientat în politica externă, atât către țările asiatice, în special China, cât și către Occident, unde a efectuat numeroase vizite, în urma lor obținând o serie de avantaje.
În concluzie, evoluția României în relațiile internaționale, în secolul al XX-lea, a fost una sinuoasă din cauza regimurilor politice prin care a trecut.
- Consider că după abdicarea regelui Mihai și instaurarea regimului comunist, România nu a mai beneficiat de o politică externă proprie, ea fiind subordonată intereselor politice ale URSS. Situația s-a schimbat odată cu venirea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea țării, care s-a reorientat în politica externă, atât către țările asiatice, în special China, cât și către Occident, unde a efectuat numeroase vizite, în urma lor obținând o serie de avantaje.