Teme și subiecte grad didactic II – istorie, didactică și pedagogie

Istorie – conținuturi tematice

Istoria României
- Preistorie și Antichitate
  - Evoluții politice
    - Structuri politice la daci și geți. Relațiile dacilor și geților cu lumea greacă și romană
    - Dacia romană
    - Regiunile nord-dunărene și lumea romano-bizantină în sec. IV-VII
  - Istoria civilizației
    - Evoluția modurilor de viață în preistorie pe teritoriul României: neolitizarea; civilizația bronzului
    - Religia la geți și daci
    - Etnogeneza românească și moștenirea antichității
  - Surse istorice fundamentale
    - Herodot, Istorii, IV
    - Cassius Dio, Istoria romană, LXVII-LXVIII, LXXI
- Evul mediu
  - Evoluții politice
    - Formarea statelor medievale: Țara Românească, Moldova, Transilvania
    - Politica internă și externă a voievozilor români în sec. XIV-XVII
    - Epoca fanariotă: reformismul fanariot; statutul internațional al Țărilor române în sec. XVIII și la începutul sec. XIX
  - Istoria civilizației
    - Moștenirea bizantină și cultura medievală în Țările române
    - Renașterea și umanismul în Țările române
    - Arhitectura civilă și religioasă în Țările române (sec. XIII-XVIII)
    - Transilvania ca spațiu de interferențe culturale
  - Surse istorice fundamentale
    - Miron Costin, De neamul moldovenilor
    - Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei
    - Approbatae Constitutiones – 1653 (B. Murgescu, Istoria României în texte, p. 98-99)
- Epoca modernă
  - Evoluții politice
    - Evoluția statutului Țărilor române în prima jumătate a sec. al XIX-lea
    - Relațiile internaționale ale României la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; factori de decizie, mecanisme de participare. Războiul de independență și războaiele balcanice în context european
  - Istoria civilizației
    - Iluminismul și romantismul în lumea românească: contribuțiile Școlii Ardelene, literatura și viața culturală în prima jumătate a secolului al XIX-lea în Țările Române
    - Curente de gândire în cultura română în a doua jumătate a sec. XIX și la începutul sec. XX
  - Surse istorice fundamentale
    - Supplex Libellus Valachorum (1791)
    - Constituția din 1866
    - Titu Maiorescu, În contra direcției de azi în cultura română
- Istoria contemporană
  - Evoluții politice
    - Formarea statului național român. Recunoașterea internațională
    - Viața politică și regimurile politice între 1918-1989
    - România în relațiile internaționale: 1914-1989
    - România după 1989: evoluții politice interne și politica externă
  - Istoria civilizației
    - Curente de gândire și curente artistice în perioada interbelică
    - Societate și viață cotidiană în România comunistă
    - Cultură și dominație ideologică în România comunistă
  - Surse istorice fundamentale
    - Constituția din 1923
    - Mihail Sebastian, Jurnal, București, 1994
    - Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni
Istorie universală
- Preistorie și Antichitate
  - Evoluții politice
    - Structuri sociale și de putere în preistorie
    - Formarea statului în Orientul antic: statul în Mesopotamia; Egiptul faraonic; China antică; statele siro-feniciene, Israelul
    - Polisul grec: formare și evoluție în epoca arhaică și clasică. Marea colonizare greacă
    - Etapele statului roman: Republica; Principatul; Imperiul târziu; Expansiunea romană
  - Istoria civilizației
    - Viața spirituală și forme de manifestare artistică în preistorie
    - Scrierea în societățile orientale antice. Principale opere literare în Mesopotamia, Egipt, India, China și Canaan
    - Arta, educația și filozofia în Grecia clasică și în lumea elenistică
    - Istoriografia și literatura romană
    - Apariția, sursele și difuzarea creștinismului
  - Surse istorice fundamentale
    - Codul lui Hammurapi (Al. Negoiță, Gândirea siro-babiloniană în texte, Ed. Științifică, 1975)
    - Tucidide, Războiul peloponesiac, Cărțile I-II
    - Ammianus Marcelinus, Istoria Romană, Cartea a XXII-a
- Evul mediu
  - Evoluții politice
    - Evoluția politică a Imperiului Bizantin (sec. V-XV)
    - Evoluția politică a Occidentului în sec. V-XVI: formarea noilor state, ideea imperială, centralizarea statală
    - Imperiul Otoman și Europa
  - Istoria civilizației
    - Civilizația arabă între Asia și Europa
    - Literatura și artele în evul mediu. Principalele opere și stiluri artistice și arhtiectonice
    - Structura societății și familia în Evul mediu occidental
    - Orașul medieval
    - Cultura Renașterii
  - Surse istorice fundamentale
    - Tezele supremației papale – Grigore al VII-lea, Dictatus Papae (B. Murgescu, Istoria lumii în texte, București, 1999, p. 107)
    - Niccolò Machiavelli, Principele (București, 1994)
- Epoca modernă
  - Evoluții politice
    - Absolutismul monarhic
    - Revoluțiile moderne: revoluția engleză; Războiul de Independență al Coloniilor americane; Revoluția Franceză; Revoluțiile de la 1848
    - Expansiunea europeană în lume în secolele XVII-XIX
    - Ideea națională și formarea statelor-națiune în sec. al XIX-lea
    - Relațiile internaționale în sec. XIX și la începutul sec. al XX-lea
  - Istoria civilizației
    - Iluminismul: concepții, reprezentanți, influență politică, socială și culturală
    - Evoluția științelor și raționalismul
    - Revoluția industrială
    - Evoluția stilurilor de viață în secolele XVII-XIX: mediul rural, orașele, influența Occidentului asupra Orientului, influența Orientului asupra Occidentului
  - Surse istorice fundamentale
    - Constituția americană
    - Declarația drepturilor omului și cetățeanului
    - Actul de constituire a Sfintei Alianțe (B. Murgescu, Istoria lumii în texte, București, 1999, p. 201)
- Istoria contemporană
  - Evoluții politice
    - Război și pace în sec. XX: cele două războaie mondiale, tratatele de pace, relațiile internaționale și războiul rece, războaiele locale după 1945
    - Democrație și dictatură în sec. XX: regimuri democratice în epoca interbelică, evoluția democrațiilor occidentale în epoca postbelică; regimurile fasciste, regimurile comuniste interbelice și postbelice; ideologia și practicile politice ale regimurilor totalitare în sec. XX
    - Problemele globale în a doua jumătate a secolului XX: criza ecologică, criza resurselor, problema terorismului politic
  - Istoria civilizației
    - Curente literare și artistice în secolul XX
    - Revoluția științelor și a tehnologiilor și efectele sale sociale
    - Societatea informațională în sec. XX: educația, comunicațiile și mass-media
  - Surse istorice fundamentale
    - Carta ONU
    - Tratatul de la Roma (1956)
    - Tratatul de la Maastricht

Didactica istoriei – conținuturi tematice

„Istoriile în școală”: domenții de conținut, abordarea cronologică, abordarea tematică, istorie națională și istorie universală, abordarea problemelor sensibile și controversate
Opțiuni recente în domeniul obiectivelor, competențelor, valorilor și atitudinilor
Puncte tari și puncte slabe ale programelor de istorie
Relația programă-manual; manualul ca sursă și resursă în predarea-învățarea istoriei
Relația dintre programele de istorie și programe din aceeași arie curriculară sau din arii diferite
Principii promovate de Consiliul Europei: comunicare interculturală, cetățenie democratică, învățare pe tot parcursul vieții, coeziune socială
Proiecte europene ce vizează studiul istoriei
Metode și strategii centrate pe studiul surselor
Comunicare și istorie: metode și strategii bazate pe comunicarea orală, scrisă și vizuală
Jocul, investigația și studiul de caz
Metode, tehnici și procedee care antrenează învățarea activă, diferențierea învățării și învățarea prin cooperare
Strategii de învățare la istorie
Noile tehnologii de informare și comunicare
„istoriile din afara școlii”: familia, comunitatea, călătoria și contactul cu „celălalt”, muzeul, filmul (documentar și artistic), mass-media
Rolul metodelor active în procesul de predare-învățare-evaluare. Exemplificări; limite și avantaje ale metodelor active
Etape în analiza surselor istorice
Sursele de istorie orală
Modalități de realizare a unor activități complexe de comunicare orală și scrisă: dezbaterea și studiul de caz
CDȘ și activitățile extracurriculare la istorie
Avantajele și limitele metodelor tradiționale și alternative de evaluare
Avantajele și limitele unor instrumente de evaluare (chestionare, grile de evaluare a comunicării orale sau scrise, teste de evaluare sumativă etc.)
Relația predare-învățare-evaluare: modelul „evaluării pentru învățare” aplicat la istorie
Folosirea diversificată a formelor, metodelor și instrumentelor de evaluare tradiționale și complementare”
Structura probelor de evaluare propuse pentru examenele naționale
Rolul itemilor din structura probelor în evaluarea competențelor specifice disciplinei
Competența de autoevaluare