Primele forme de organizare statală

Obștea sătească

• a fost prima formă de comunitate a românilor
• avea un teritoriu bine delimitat
• în cadrul obștii existau două forme de proprietate: cea comună, a tuturor membrilor comunității (pășuni, păduri, ape) și cea individuală (pământul arabil)
• conducătorul obștii purta titulatura de cneaz sau jude

Cum au apărut primele forme de organizare statală?

• cauze: unii conducători de obști sătești au căutat să-și extindă autoritatea, pericolul extern (migratorii), schimburile comerciale, dezvoltarea economică
• Nicolae Iorga a numit aceste forme de organizare statală (formațiuni politice prestatale / autonomii locale) romanii populare
• autonomiile locale au avut la bază uniunile de obști

Autonomii locale din interiorul arcului intracarpatic

• aici au apărut primele formațiuni politice prestatale din spațiul românesc
• cronica lui Anonymus, intitulată Gesta Hungarorum, menționează pentru secolul al IX-lea existența a trei formațiuni politice românești în spațiul intracarpatic:
  • voievodatul lui Menumorut (în Crișana)
  • voievodatul lui Glad (în Banat)
  • voievodatul lui Gelu (în centrul Transilvaniei)



• în secolul al XI-lea, un alt izvor istoric, intitulat Legenda Sfântului Gerard, menționează două voievodate românești:
  • voievodatul lui Gyula (în centrul Transilvaniei)
  • voievodatul lui Ahtum (în Banat)



• Alte exemple de formațiuni politice prestatale:
  • țări (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Zarandului etc.)

Autonomii locale la est de Carpați

Exemple:

• țări (Țara Românilor, Țara Brodnicilor, Țara Berladnicilor)
• codrii (Codrii Cosminului, Codrii Orheiului)
• câmpuri (Câmpurile lui Dragoș și Vlad)
• ocoale (în zonele Câmpulung, Vrancea)
• cobâle (în Dorohoi, Neamț, Bacău, Vaslui)
• ținuturi (Ținutul Onutului)
• mărci (marca lui Dragoș)

Izvoare: cronica lui Nestor

Autonomii locale la sud de Carpați

Exemple:

• din documentul maghiar numit Diploma Cavalerilor Ioaniți, emis în anul 1247, aflăm de existența a cinci formațiuni politice prestatale românești:
  • voievodatul lui Litovoi
  • voievodatul lui Seneslau
  • cnezatul lui Ioan
  • cnezatul lui Farcaș
  • Țara Severinului (Banatul de Severin)

Autonomii locale la sud de Dunăre

Exemple:

• jupânate (Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe)

Izvoare: Alexiada de Ana Comnena

Conducătorii acestor autonomii locale, indiferent de titulatura pe care o purtau (jupâni, juzi, cnezi, voievozi), aveau atribuții politice, militare, administrative și juridice.