Istorie - conținuturi tematice
  • Istoria românilor
    • Antichitatea
      • Geto-dacii – civilizația geto-dacilor
      • Dacia în epoca romană – romanizarea spațiului daco-moesic, administrația romană în provincia Dacia, romanitate și creștinism, popoarele migratoare
      • Etnogeneza românească în context european, continuitatea, perspective istoriografice
    • Evul mediu
      • Geneza și organizarea statelor medievale în spațiul românesc: structuri politice în secolele IX-XIII; constituirea statelor medievale Valahia și Moldova; Transilvania de la voievodat la principat, instituțiile statului medieval (Domnia, Biserica, organizarea militară, Adunările de stări), Transilvania de la dominația otomană la cea habsburgică
      • Românii în context internațional: voievozii români în ”cruciada târzie”, statut politico-juridic
      • Cultură și spiritualitate în spațiul românesc: Reforma religioasă și Ortodoxia; Renașterea și Umanismul
    • Epoca modernă
      • Țările Române în secolul al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea: Iluminismul, transformări economice și social-politice; reformismul – fanarioții și iosefinismul; Regulamentele Organice și reformele domnilor regulamentari, Problema Orientală
      • Constituirea României moderne: Revoluția română de la 1848; constituirea și organizarea statului (problema românească și Europa 1848-1858); Unirea din 1859; reformele lui Al.I. Cuza; Constituția din 1866), Independența de Stat a României
      • Stat, societate și cultură în România modernă (1866-1914): Monarhia; Parlamentul; formarea și evoluția partidelor politice; activitatea guvernamentală; curente de idei privind formarea și evoluția civilizației române moderne; transformări economice și sociale (geneza și evoluția categoriilor sociale); instituțiile de cultură; cultura și viața cotidiană; românii din afara granițelor (Transilvania, Banat, Peninsula Balcanică, Dobrogea, Basarabia, Bucovina);
      • Politica externă a României la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
      • România și Primul Război Mondial (1914-1918)
    • Epoca contemporană
      • România Mare: context, cauze, etapă, importanță
      • România interbelică: integrarea provinciilor românești; Constituția din 1923; sistemul politic (Parlamentul, Monarhia, partidele, activitatea guvernamentală); de la regimul democratic la regimul autoritar; politica externă; statutul minorităților
      • România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
      • România după a doua conflagrație mondială (1945-1948); România lui Gh. Gheorghiu Dej (1948-1965), Epoca Ceaușescu (România socialistă 1965-1989), Anul 1989
      • România în perioada Războiului Rece: Alinierea la organismele aflate sub control sovietic (CAER; Tratatul de la Varșovia); deschiderea politicii externe, izolarea României pe plan extern
      • Transformări politice, economice și sociale în România după 1989. Regimul politic democratic, Constituția din 1991, integrarea euro-atlantică
  • Istoria universală
    • Antichitatea
      • Civilizații ale Orientului antic: structuri politice; cultura în Orientul antic (Egiptul, lumea mesopotamiană)
      • Modele de organizare politică în Grecia antică: polisul grec; Sparta; Atena
      • Imperiul Macedonean
      • Roma antică: regalitatea, republica; principatul; imperiul
      • Culturile greacă, elenistică și romană: educația, științele și filosofia, religia și artele
    • Evul mediu
      • Geneza Evului mediu: marile migrații și regatele barbare, creștinismul și organizarea bisericii; arabii și Islamul; etnogeneza popoarelor europene; relațiile suzerano-vasalice
      • Orient și Occident: modele de evoluție politică, social-economică și culturală (Imperiul Bizantin, Imperiul Carolingian, Califatul Arab)
      • Occidentul medieval (secolele al X-lea – al XIV-lea): structuri economico-sociale și instituționale (proprietatea și structura socială feudală, vasalitatea și feudul; monarhia și procesul de centralizare teritorială, instituțională și politică); orașul medieval european
      • Ipostaze ale universalismului medieval: Papalitatea și Imperiul; Cruciadele
      • Geneza capitalismului și tranziția spre modernitate: Marile descoperiri geografice; Renașterea; Reforma religioasă
    • Epoca modernă
      • Geneza lumii moderne: monarhiile absolutiste; Iluminismul, modelul politic britanic și nașterea democrației americane; civilizația europeană
      • Europa în perioada 1789-1849: revoluția franceză, nașterea ideologiilor moderne, revoluțiile din Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea
      • Stat și națiune în epoca modernă: state naționale și multinaționale în Europa;
      • Cultura europeană în epoca modernă (secolele al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)
      • Europa și lumea la cumpăna dintre secole: relațiile internaționale, Primul Război Mondial
    • Epoca contemporană
      • Ideologii și regimuri politice democratice și totalitare
      • Al Doilea Război Mondial
      • Lumea postbelică: Organizații internaționale, Regimuri politice democratice și totalitare, Războiul Rece, Prăbușirea comunismului în Europa, Drepturile omului, Rolul societății civile, Religia în lumea contemporană
Didactica istoriei
  • Locul istoriei în curriculum-ul național (poziția în planurile cadru de învățământ, repere în elaborarea programelor, contribuția istoriei la profilul de formare al elevilor)
  • Structura programelor (notă de prezentare, competențe generale / competențe specifice, valori și atitudini, conținuturi asociate; sugestii metodologice; standarde curriculare)
  • Elemente obligatorii și elemente facultative ale programei școlare
  • Rolul fiecărei componente a programei pentru orientarea activității profesorului
  • ”Istoriile din școală” (proiectarea activității didactice și documentele de proiectare – planificare calendaristică, proiectul unității de învățare, proiectul de lecție, locul surselor istorice în proiectare, abordarea problemelor controversate și sensibile)
  • Metode centrate pe studiul surselor istorice
  • Metode bazate pe comunicarea orală, scrisă și vizuală
  • Metode, tehnici și procedee care antrenează învățarea activă, diferențierea învățării și învățarea prin cooperare
  • Integrarea manualului școlar în activitatea de predare-învățare-evaluare
  • Integrarea noilor tehnologii de informație și comunicare în activitatea de predare. Tehnici și metode
  • ”Istoriile din afara școlii”: (familia, comunitatea, călătoria și contactul cu ”celălalt”), muzeul, filmul (documentar și artistic), mass-media
  • Metode tradiționale și metode alternative / complementare de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice; observare sistematică a comportamentului elevilor, referat, proiect, investigație, portofoliu, autoevaluare)
  • Tipologia itemilor (itemi obiectivi, itemi semiobiectivi și itemi subiectivi)
  • Competențe vizate prin diferiți itemi. Limite și avantaje ale diverselor tipuri de itemi
  • Principii și modalități de construire a instrumentelor de evaluare pentru disciplina Istorie

A fost util acest articol?

Lasă un comentariu

Împreună putem face lucruri mai frumoase

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.