Sprijină acest proiect
Dragă cititorule, Acest site este o inițiativă privată. Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce mai departe acest proiect. Îl poți susține prin donații, prin intermediul platformelor de mai jos. Orice ajutor este binevenit. Îți mulțumim în avans!
Istorie - conținuturi tematice
  • Istoria românilor
    • Antichitatea
      • Geto-dacii – civilizația geto-dacilor
      • Dacia în epoca romană – romanizarea spațiului daco-moesic, administrația romană în provincia Dacia, romanitate și creștinism, popoarele migratoare
      • Etnogeneza românească în context european, continuitatea, perspective istoriografice
    • Evul mediu
      • Geneza și organizarea statelor medievale în spațiul românesc: structuri politice în secolele IX-XIII; constituirea statelor medievale Valahia și Moldova; Transilvania de la voievodat la principat, instituțiile statului medieval (Domnia, Biserica, organizarea militară, Adunările de stări), Transilvania de la dominația otomană la cea habsburgică
      • Românii în context internațional: voievozii români în ”cruciada târzie”, statut politico-juridic
      • Cultură și spiritualitate în spațiul românesc: Reforma religioasă și Ortodoxia; Renașterea și Umanismul
    • Epoca modernă
      • Țările Române în secolul al XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea: Iluminismul, transformări economice și social-politice; reformismul – fanarioții și iosefinismul; Regulamentele Organice și reformele domnilor regulamentari, Problema Orientală
      • Constituirea României moderne: Revoluția română de la 1848; constituirea și organizarea statului (problema românească și Europa 1848-1858); Unirea din 1859; reformele lui Al.I. Cuza; Constituția din 1866), Independența de Stat a României
      • Stat, societate și cultură în România modernă (1866-1914): Monarhia; Parlamentul; formarea și evoluția partidelor politice; activitatea guvernamentală; curente de idei privind formarea și evoluția civilizației române moderne; transformări economice și sociale (geneza și evoluția categoriilor sociale); instituțiile de cultură; cultura și viața cotidiană; românii din afara granițelor (Transilvania, Banat, Peninsula Balcanică, Dobrogea, Basarabia, Bucovina);
      • Politica externă a României la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
      • România și Primul Război Mondial (1914-1918)
    • Epoca contemporană
      • România Mare: context, cauze, etapă, importanță
      • România interbelică: integrarea provinciilor românești; Constituția din 1923; sistemul politic (Parlamentul, Monarhia, partidele, activitatea guvernamentală); de la regimul democratic la regimul autoritar; politica externă; statutul minorităților
      • România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
      • România după a doua conflagrație mondială (1945-1948); România lui Gh. Gheorghiu Dej (1948-1965), Epoca Ceaușescu (România socialistă 1965-1989), Anul 1989
      • România în perioada Războiului Rece: Alinierea la organismele aflate sub control sovietic (CAER; Tratatul de la Varșovia); deschiderea politicii externe, izolarea României pe plan extern
      • Transformări politice, economice și sociale în România după 1989. Regimul politic democratic, Constituția din 1991, integrarea euro-atlantică
  • Istoria universală
    • Antichitatea
      • Civilizații ale Orientului antic: structuri politice; cultura în Orientul antic (Egiptul, lumea mesopotamiană)
      • Modele de organizare politică în Grecia antică: polisul grec; Sparta; Atena
      • Imperiul Macedonean
      • Roma antică: regalitatea, republica; principatul; imperiul
      • Culturile greacă, elenistică și romană: educația, științele și filosofia, religia și artele
    • Evul mediu
      • Geneza Evului mediu: marile migrații și regatele barbare, creștinismul și organizarea bisericii; arabii și Islamul; etnogeneza popoarelor europene; relațiile suzerano-vasalice
      • Orient și Occident: modele de evoluție politică, social-economică și culturală (Imperiul Bizantin, Imperiul Carolingian, Califatul Arab)
      • Occidentul medieval (secolele al X-lea – al XIV-lea): structuri economico-sociale și instituționale (proprietatea și structura socială feudală, vasalitatea și feudul; monarhia și procesul de centralizare teritorială, instituțională și politică); orașul medieval european
      • Ipostaze ale universalismului medieval: Papalitatea și Imperiul; Cruciadele
      • Geneza capitalismului și tranziția spre modernitate: Marile descoperiri geografice; Renașterea; Reforma religioasă
    • Epoca modernă
      • Geneza lumii moderne: monarhiile absolutiste; Iluminismul, modelul politic britanic și nașterea democrației americane; civilizația europeană
      • Europa în perioada 1789-1849: revoluția franceză, nașterea ideologiilor moderne, revoluțiile din Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea
      • Stat și națiune în epoca modernă: state naționale și multinaționale în Europa;
      • Cultura europeană în epoca modernă (secolele al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)
      • Europa și lumea la cumpăna dintre secole: relațiile internaționale, Primul Război Mondial
    • Epoca contemporană
      • Ideologii și regimuri politice democratice și totalitare
      • Al Doilea Război Mondial
      • Lumea postbelică: Organizații internaționale, Regimuri politice democratice și totalitare, Războiul Rece, Prăbușirea comunismului în Europa, Drepturile omului, Rolul societății civile, Religia în lumea contemporană
Didactica istoriei
  • Locul istoriei în curriculum-ul național (poziția în planurile cadru de învățământ, repere în elaborarea programelor, contribuția istoriei la profilul de formare al elevilor)
  • Structura programelor (notă de prezentare, competențe generale / competențe specifice, valori și atitudini, conținuturi asociate; sugestii metodologice; standarde curriculare)
  • Elemente obligatorii și elemente facultative ale programei școlare
  • Rolul fiecărei componente a programei pentru orientarea activității profesorului
  • ”Istoriile din școală” (proiectarea activității didactice și documentele de proiectare – planificare calendaristică, proiectul unității de învățare, proiectul de lecție, locul surselor istorice în proiectare, abordarea problemelor controversate și sensibile)
  • Metode centrate pe studiul surselor istorice
  • Metode bazate pe comunicarea orală, scrisă și vizuală
  • Metode, tehnici și procedee care antrenează învățarea activă, diferențierea învățării și învățarea prin cooperare
  • Integrarea manualului școlar în activitatea de predare-învățare-evaluare
  • Integrarea noilor tehnologii de informație și comunicare în activitatea de predare. Tehnici și metode
  • ”Istoriile din afara școlii”: (familia, comunitatea, călătoria și contactul cu ”celălalt”), muzeul, filmul (documentar și artistic), mass-media
  • Metode tradiționale și metode alternative / complementare de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice; observare sistematică a comportamentului elevilor, referat, proiect, investigație, portofoliu, autoevaluare)
  • Tipologia itemilor (itemi obiectivi, itemi semiobiectivi și itemi subiectivi)
  • Competențe vizate prin diferiți itemi. Limite și avantaje ale diverselor tipuri de itemi
  • Principii și modalități de construire a instrumentelor de evaluare pentru disciplina Istorie

A fost util acest articol?

Autor

Profesor de istorie la Școala Gimnazială ”Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Buhuși. E-mail: profu@oradeistorie.ro.

Adaugă un comentariu

Cărți de istorie
Click to Hide Advanced Floating Content
Definitivat

Didactica istoriei. Un manual pentru profesorul de istorie

Lucrarea scrisă de Alice Ionela Roaită conține cele mai importante teme folosite la examenul de definitivat. Cumpără

Didactica istoriei

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.