Europa creștină în mileniul I

Urmările migrațiilor

• orașele romane au fost distruse
• populația a scăzut dramatic
• locuitorii s-au retras în zone rurale
• nivelul de civilizație s-a redus drastic
• producția de bunuri s-a redus foarte mult
• foametea și epidemiile făgeau ravagii

Biserica Creștină

• a fost singura instituție stabilă în perioada migrațiilor
• a asigurat echilibrul în societate
• a sprijinit factorul politic
  • spre deosebire de papă, patriarhul nu avea putere politică

Crizele Bisericii Creștine

• criza iconoclastă
  • a avut loc în cadrul Imperiului Bizantin
  • cauză: cultul icoanelor (despre care se credea că au efecte vindecătoare)
  • au avut loc persecuții împotriva celor care adorau icoanele
  • 843: împărăteasa Teodora a reintrodus cultul icoanelor
• lupta pentru învestitură
  • a avut loc în cadrul Bisericii Apusene
  • a fost un conflict apărut între papa Grigore al VII-lea și împăratul german Henric al IV-lea
  • papa considera că regii și împărații trebuie să i se supună
  • papa considera că episcopii îi datorează doar lui ascultare, în timp ce împăratul credea că lui trebuie să i se supună episcopii
  • papa Grigore al VII-lea l-a excomunicat pe Henric al IV-lea, iar supușii acestuia nu-l mai ascultau
  • pentru a obține iertarea și anularea excomunicării, împăratul s-a prezentat plin de umilință în fața Papei, la Canossa
  • în cele din urmă s-a ajuns la un compromis, iar episcopii ascultau și de papă, și de împărat

Divizarea Bisericii Creștine

• cauză: neînțelegerile de natură religioasă
• s-au constituit două centre religioase:
  • cel de la Roma (catolic), condus de papă
    • popoarele din Europa Apuseană și Centrală au adoptat creștinismul de rit catolic: franci, saxoni, danezi, maghiari
    • secolul VIII: a luat naștere statul papal
  • cel de la Constantinopol (ortodox), condus de patriarh
    • popoarele din Europa de Sud-Est și Răsăriteană au adoptat creștinismul de rit ortodox: bulgari, ruși, sârbi etc.
• 1054: a avut loc Marea Schismă -> Biserica Creștină s-a divizat în Biserica Romano-Catolică (Biserica Universală) și Biserica Ortodoxă (Biserica Dreptei Credințe)

Apariția noilor state pe harta Europei

• 395: are loc divizarea Imperiului Roman de Apus
  • Imperiul Roman de Apus
  • Imperiul Roman de Răsărit (sau Imperiul Bizantin)
• 476: dispare Imperiul Roman de Apus -> pe teritoriul lui apar noi state întemeiate de migratorii germanici -> regatele barbare (franc, vandal, vizigot, ostrogot, longobard)
  • aceste regate au preluat instituțiile și religia (creștină) Imperiului Roman de Apus
• secolele VII-IX: slavii și-au întemeiat state proprii în Europa Centrală, de Sud-Est și de Răsărit: Țaratul Bulgar, cnezatele ruse
• în statele nou formate, adoptarea de către conducător a creștinismului era urmată de trecerea întregii populații la această credință
• monarhul era ajutat în conducerea statului de nobili și de conducătorii Bisericii
• monarhul avea următoarele atribuții:
  • stabilea legile
  • conducea armata
  • purta războaie
  • încheia pacea
  • acorda pământuri supușilor săi

Creștinarea Europei

• până în secolul al V-lea, religia creștină a pătruns în toate provinciile Imperiului Roman, devenind unica religie din acest stat
• creștinismul s-a răspândit prin activitatea misionarilor și întemeierea de mănăstiri
  • călugării au avut un rol important în creștinarea unor popoare migratoare (franci, slavi etc.)
  • mănăstirile au fost centre de producție agricolă, spitale pentru bolnavi și săraci, adăposturi pentru pelerini, centre de cultură
  • călugării au avut misiunea de a copia manuscrise și cărți de valoare din epoca greco-romană, pe care le ilustrau cu miniaturi
  • secolul VI: Benedict de Nursia a fixat regulile de comportament din mănăstiri
    • viața în mănăstire însemna supunere și disciplină