Schița lecției
Instaurarea domniilor fanariote
- Cauze:
- neîncrederea Porții în domnii pământeni
- diplomația secretă antiotomană promovată de voievozii români
- participarea domnilor români la luptele antiotomane
- Ultimii domni pământeni:
- Dimitrie Cantemir (Moldova)
- Ștefan Cantacuzino (Țara Românească)
- Instaurarea regimului fanariot:
- 1711 în Moldova, prin venirea lui Nicolae Mavrocordat la domnie
- 1716 în Țara Românească, prin venirea lui Nicolae Mavrocordat la domnie
- Durata regimului fanariot:
- 1711-1822 în Moldova
- 1716-1822 în Țara Românească
Trăsăturile regimului fanariot
- domnii erau numiți direct de către Poartă
- majoritatea domnilor proveneau din rândul familiilor grecești din Fanar (un cartier din Constantinopol), care dețineau funcții importante în imperiu
- domnia era cumpărată, domnii fiind considerați funcționari ai Porții
- domniile erau scurte
- armata era desființată
- pătrunderea elementelor grecești în Sfatul domnesc
- venalitatea dregătoriilor (cumpărarea funcțiilor)
- creșterea obligațiilor financiare față de Poartă (tribut, peșcheș, mucarer)
- creșterea fiscalității
- monopolul Porții asupra comerțului
Domni fanarioți reprezentativi
- Constantin Mavrocordat
- a avut 10 domnii, 4 în Moldova și 6 în Țara Românească
- a desființat șerbia (1746 – Țara Românească, 1749 – Moldova)
- a desființat dările multiple, introducând una fixă, care era plătibilă la patru termene anuale
- funcționarii statului erau remunerați
- Alexandru Ipsilanti
- a domnit atât în Țara Românească, cât și în Moldova
- a promulgat codul de legi intitulat Pravilniceasca Condică
- a mărit numărul instanțelor de judecată
- a reorganizat Academia Domnească Sf. Sava
- Scarlat Callimachi
- a ocupat scaunul domnesc atât în Moldova, cât și în Țara Românească
- a elaborat un cod de legi în Moldova: Codicele Callimachi
- Ioan Gheorghe Caragea
- a domnit în Țara Românească
- a dispus realizarea codului de legi intitulat Legiuirea Caragea