Schița lecției
Familia
- ierarhia socială medievală: nobilimea (oamenii bogați), clerul (reprezentanții Bisericii), țărănimea
- structura familiei: părinți, copii, bunici
- fetele se îngrijeau de gospodărie
- băieții ajutau la munca câmpului
- îmbrăcămintea țăranilor era din lână sau cânepă
- tipuri de încălțăminte ale țăranilor: saboți din lemn, opinci, cizme din piele (toate croite rudimentar)
- căsătoria era valabilă doar dacă era oficiată de Biserică, iar divorțul era interzis
- educația copiilor depindea de mediul în care se nășteau
- în familiile nobile, educația cuprindea lecturile literare, arta broderiei, dansul și participarea la vânătoare
- în familiile nobile, averea era moștenită de primul născut de sex masculin
- speranța de viață era scăzută (30 de ani)
Așezările
- societatea medievală avea un caracter rural
- satele se formau pe lângă castelele seniorilor sau pe lângă biserici
- în cele mai multe cazuri, satele aparțineau unuia sau mai multor seniori
- Biserica și seniorul (nobilul) erau cele două surse de autoritate în satul medieval
- țărănimea trăia în sate alcătuite din așezarea propriu-zisă (vatra satului), loturile agricole și proprietățile comune (pășuni, păduri etc.)
- orașele sunt centre comerciale și meșteșugărești
- țăranii trăiau în case făcute din lemn sau chirpici în zonele de câmpie, lemn sau piatră în zonele de munte, fiind acoperite cu paie
- cele mai multe case aveau o singură cameră
- erau cazuri când proprietarii împărțeau casa cu animalele
- în gospodăria țăranului existau și câteva anexe, precum și un atelier unde se pregăteau bunuri casnice
- nobilii trăiau în castele și se ocupau cu războiul
- castelul era simbolul puterii și bogăției unui senior
- nobilul și familia sa locuiau în donjon (turnul masiv)
- în donjon erau camere de dormit, bibliotecă, săli pentru ceremonii, iar la parter se afla bucătăria
- în curtea interioară se aflau locuințele slujitorilor, atelierele, hambarele, depozitul de arme, grădina de legume și grajdurile pentru animale
- în caz de atac, castelul servea ca loc de refugiu pentru vasalii nobilului și țăranii de pe domeniu
- castelul putea fi construit pe o înălțime sau înconjurat de un șanț cu apă pentru a rezista asediilor
- la început, castelele erau construite din lemn, iar apoi au fost ridicate din piatră
Alimentația
- alimentația oamenilor depinde de categoria socială din care fac parte
- nobilii consumau carne, produse lactate, vin, pâine (de grâu, secară sau orz), pește, fructe, legume
- țăranii consumau cereale, legume, fructe, bere
- pâinea era o raritate în cazul țăranilor șerbi
- țăranii mâncau carne, ouă și pește doar în zilele de sărbătoare
- sarea era singurul condiment
- piperul era foarte rar și scump
Sărbătorile
- sărbătorile constituie prilejuri de distracție prin dansuri, cântece, petreceri
- nobilii preferau turnirul și vânătoarea
- tipuri de sărbători
- sărbători religioase – Crăciunul, Paștele etc.
- evenimentele familiale – nunți, botezuri, înmormântări
- iarmaroacele (târguri regionale) – participau oameni din mai multe sate care doreau să schimbe mărfuri
Economia și tehnologia
- ocupații: agricultură, meșteșugăritul
- economia medievală se baza pe agricultură
- suprafețele cultivate cresc prin lucrări de defrișare, desecare, îndiguire, desțelenire
- țăranii practicau asolamentul trienal (rotația culturilor o dată la trei ani)
- se cultivau grâu, orz sau ovăz
- uneltele unui agricultor: cazmaua, sapa, lopata, coasa
- tehnologii: plugul cu brăzdar de fier, roți, cormană, moara de vânt, moara de apă, grapă, sistemul de înhămare a cailor, sistemul de înjugare a boilor, potcoavele
- comerțul era slab dezvoltat
- meșteșugarii s-au organizat în bresle: țesători, fierari, dulgheri, zidari, croitori etc.
Credința și Biserica
- majoritatea populației era creștină
- oamenii participă la slujbele religioase, respectă sărbătorile, se spovedesc, dau pomană celor săraci
- Biserica legitimează autoritatea monarhilor în urma ceremoniei încoronării și ungerii cu mir
- Biserica reglementează calendarul anual, cel cotidian, stabilește regulile de comportament, înființa școli și se îngrijea de cei bolnavi
- biserica reprezintă locul de întrunire al comunității
- mănăstirile erau atât centre religioase, cât și de cultură
- călugării traduceau texte antice, copiau manuscrise, alcătuiau și păstrau cu grijă biblioteci
Proprietatea
- proprietatea deplină asupra pământului (rege)
- proprietatea condiționată = domeniu feudal = feud (vasali)
Libertatea și dependența
- un om este liber dacă deține o proprietate
- liberi sunt clericii, nobilii, țăranii deținători de pământ, locuitorii orașelor
- țăranii liberi erau proprietari ai pământului pe care trăiau și munceau
- unii aveau slujitori
- ei aveau obligații doar față de rege și Biserică
- majoritatea țăranilor erau dependenți
- țăran dependent = țăran șerb = țăran legat de glie (pământ)
- nu putea părăsi domeniul nobilului
- țăranii dependenți aveau obligații față de senior și față de Biserică
- traiul țăranilor dependenți era mai greu decât cel al țăranilor liberi
- ei se puteau căsători numai cu acordul nobilului și doar cu cineva de pe moșia acestuia
- copiii țăranilor dependenți moșteneau situația părinților
Calendarul muncilor agricole
- ianuarie, februarie: țăranul se odihnește
- martie: țăranul fertilizează solul
- aprilie: țăranul toaletează arborii și vița-de-vie, scoate animalele la păscut
- mai: ultimele momente de odihnă înaintea muncilor agricole; se tund oile
- iunie: pe solul lăsat în pârloagă, familia țărănească lucrează cu un plug simplu, tras de doi boi mici
- iulie: se plivesc buruienile
- august: secerișul
- septembrie: se culeg fructele; însămânțările de toamnă
- octombrie: culesul viei și făcutul vinului
- noiembrie: pregătirea pentru anotimpul rece
- decembrie: sărbătorirea Nașterii lui Iisus Hristos
Bibliografie
- DK, Enciclopedia cunoașterii. Istorie, Traducere de Irina Pandelaș, Editura Litera, București, 2020