Familia

  • structura societății medievale: nobilimea (oamenii bogați), clerul (reprezentanții Bisericii), țărănimea
  • structura familiei: părinți, copii, bunici
    • fetele se îngrijeau de gospodărie
    • băieții ajutau la munca câmpului
    • îmbrăcămintea țăranilor era din lână sau cânepă
    • tipuri de încălțăminte ale țăranilor: saboți din lemn, opinci, cizme din piele (toate croite rudimentar)
  • căsătoria era valabilă doar dacă era oficiată de Biserică, iar divorțul era interzis
  • educația copiilor depindea de mediul în care se nășteau
    • în familiile nobile, educația cuprindea lecturile literare, arta broderiei, dansul și participarea la vânătoare
    • în familiile nobile, averea era moștenită de primul născut de sex masculin
  • speranța de viață era scăzută (30 de ani)

Așezările

  • societatea medievală avea un caracter rural
  • satele se formau pe lângă castelele seniorilor sau pe lângă biserici
    • în cele mai multe cazuri, satele aparțineau unuia sau mai multor seniori
    • Biserica și seniorul (nobilul) erau cele două surse de autoritate în satul medieval
  • țărănimea trăia în sate alcătuite din așezarea propriu-zisă (vatra satului), loturile agricole și proprietățile comune (pășuni, păduri etc.)
  • orașele sunt centre comerciale și meșteșugărești
  • țăranii trăiau în case făcute din lemn sau chirpici în zonele de câmpie, lemn sau piatră în zonele de munte, fiind acoperite cu paie
    • cele mai multe case aveau o singură cameră
    • erau cazuri când proprietarii împărțeau casa cu animalele
    • în gospodăria țăranului existau și câteva anexe, precum și un atelier unde se pregăteau bunuri casnice
  • nobilii trăiau în castele și se ocupau cu războiul
    • castelul era simbolul puterii și bogăției unui senior
    • nobilul și familia sa locuiau în donjon (turnul masiv)
      • în donjon erau camere de dormit, bibliotecă, săli pentru ceremonii, iar la parter se afla bucătăria
    • în curtea interioară se aflau locuințele slujitorilor, atelierele, hambarele, depozitul de arme, grădina de legume și grajdurile pentru animale
    • în caz de atac, castelul servea ca loc de refugiu pentru vasalii nobilului și țăranii de pe domeniu
    • castelul putea fi construit pe o înălțime sau înconjurat de un șanț cu apă pentru a rezista asediilor
    • la început, castelele erau construite din lemn, iar apoi au fost ridicate din piatră

Alimentația

  • alimentația oamenilor depinde de categoria socială din care fac parte
    • nobilii consumau carne, produse lactate, vin, pâine (de grâu, secară sau orz), pește, fructe, legume
    • țăranii consumau cereale, legume, fructe, bere
      • pâinea era o raritate în cazul țăranilor șerbi
      • țăranii mâncau carne, ouă și pește doar în zilele de sărbătoare
  • sarea era singurul condiment
  • piperul era foarte rar și scump

Sărbătorile

  • sărbătorile constituie prilejuri de distracție prin dansuri, cântece, petreceri
    • nobilii preferau turnirul și vânătoarea
  • tipuri de sărbători
    • sărbători religioase – Crăciunul, Paștele etc.
    • evenimentele familiale – nunți, botezuri, înmormântări
    • iarmaroacele (târguri regionale) – participau oameni din mai multe sate care doreau să schimbe mărfuri

Economia și tehnologia

  • ocupațiile oamenilor: agricultura, creșterea animalelor, viticultură, legumicultură
  • economia medievală se baza pe agricultură
  • uneltele unui agricultor: cazmaua, sapa, lopata, coasa
  • tehnologii: plugul cu brăzdar de fier, roți, cormană, moara de vânt, moara de apă, grapă, sistemul de înhămare a cailor, sistemul de înjugare a boilor, potcoavele
  • comerțul era slab dezvoltat
  • meșteșugarii s-au organizat în bresle: țesători, fierari, dulgheri, zidari, croitori etc.

Credința și Biserica

  • majoritatea populației era creștină
  • oamenii participă la slujbele religioase, respectă sărbătorile, se spovedesc, dau pomană celor săraci
  • Biserica legitimează autoritatea monarhilor în urma ceremoniei încoronării și ungerii cu mir
  • Biserica reglementează calendarul anual, cel cotidian, stabilește regulile de comportament, înființa școli și se îngrijea de cei bolnavi
  • biserica reprezintă locul de întrunire al comunității
  • mănăstirile erau atât centre religioase, cât și de cultură
    • călugării traduceau texte antice, copiau manuscrise, alcătuiau și păstrau cu grijă biblioteci

Proprietatea

Libertatea și dependența

  • un om este liber dacă deține o proprietate
    • liberi sunt clericii, nobilii, țăranii deținători de pământ, locuitorii orașelor
    • țăranii liberi erau proprietari ai pământului pe care trăiau și munceau
      • unii aveau slujitori
      • ei aveau obligații doar față de rege și Biserică
  • majoritatea țăranilor erau dependenți
    • țăran dependent = țăran șerb = țăran legat de glie (pământ)
    • nu putea părăsi domeniul nobilului
    • țăranii dependenți aveau obligații față de senior și față de Biserică
    • traiul țăranilor dependenți era mai greu decât cel al țăranilor liberi
    • ei se puteau căsători numai cu acordul nobilului și doar cu cineva de pe moșia acestuia
      • copiii țăranilor dependenți moșteneau situația părinților

Calendarul muncilor agricole

  • ianuarie, februarie: țăranul se odihnește
  • martie: țăranul fertilizează solul
  • aprilie: țăranul toaletează arborii și vița-de-vie, scoate animalele la păscut
  • mai: ultimele momente de odihnă înaintea muncilor agricole; se tund oile
  • iunie: pe solul lăsat în pârloagă, familia țărănească lucrează cu un plug simplu, tras de doi boi mici
  • iulie: se plivesc buruienile
  • august: secerișul
  • septembrie: se culeg fructele; însămânțările de toamnă
  • octombrie: culesul viei și făcutul vinului
  • noiembrie: pregătirea pentru anotimpul rece
  • decembrie: sărbătorirea Nașterii lui Iisus Hristos

A fost util acest articol?

Lasă un comentariu

Împreună putem face lucruri mai frumoase

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.