Viața cotidiană în Evul Mediu: familia, așezările, alimentația, sărbătorile, economia și tehnologia, credința și biserica, proprietatea, libertatea și dependența

Familia

• ierarhia socială medievală: nobilimea (oamenii bogați), clerul (reprezentanții Bisericii), țărănimea
• structura familiei: părinți, copii, bunici
  • fetele se îngrijeau de gospodărie
  • băieții ajutau la munca câmpului
  • îmbrăcămintea țăranilor era din lână sau cânepă
  • tipuri de încălțăminte ale țăranilor: saboți din lemn, opinci, cizme din piele (toate croite rudimentar)
• căsătoria era valabilă doar dacă era oficiată de Biserică, iar divorțul era interzis
• educația copiilor depindea de mediul în care se nășteau
  • în familiile nobile, educația cuprindea lecturile literare, arta broderiei, dansul și participarea la vânătoare
  • în familiile nobile, averea era moștenită de primul născut de sex masculin
• speranța de viață era scăzută (30 de ani)

Așezările

• societatea medievală avea un caracter rural
• satele se formau pe lângă castelele seniorilor sau pe lângă biserici
  • în cele mai multe cazuri, satele aparțineau unuia sau mai multor seniori
  • Biserica și seniorul (nobilul) erau cele două surse de autoritate în satul medieval
• țărănimea trăia în sate alcătuite din așezarea propriu-zisă (vatra satului), loturile agricole și proprietățile comune (pășuni, păduri etc.)
• orașele sunt centre comerciale și meșteșugărești
• țăranii trăiau în case făcute din lemn sau chirpici în zonele de câmpie, lemn sau piatră în zonele de munte, fiind acoperite cu paie
  • cele mai multe case aveau o singură cameră
  • erau cazuri când proprietarii împărțeau casa cu animalele
  • în gospodăria țăranului existau și câteva anexe, precum și un atelier unde se pregăteau bunuri casnice
• nobilii trăiau în castele și se ocupau cu războiul
  • castelul era simbolul puterii și bogăției unui senior
  • nobilul și familia sa locuiau în donjon (turnul masiv)
    • în donjon erau camere de dormit, bibliotecă, săli pentru ceremonii, iar la parter se afla bucătăria
  • în curtea interioară se aflau locuințele slujitorilor, atelierele, hambarele, depozitul de arme, grădina de legume și grajdurile pentru animale
  • în caz de atac, castelul servea ca loc de refugiu pentru vasalii nobilului și țăranii de pe domeniu
  • castelul putea fi construit pe o înălțime sau înconjurat de un șanț cu apă pentru a rezista asediilor
  • la început, castelele erau construite din lemn, iar apoi au fost ridicate din piatră

Alimentația

• alimentația oamenilor depinde de categoria socială din care fac parte
  • nobilii consumau carne, produse lactate, vin, pâine (de grâu, secară sau orz), pește, fructe, legume
  • țăranii consumau cereale, legume, fructe, bere
    • pâinea era o raritate în cazul țăranilor șerbi
    • țăranii mâncau carne, ouă și pește doar în zilele de sărbătoare
• sarea era singurul condiment
• piperul era foarte rar și scump

Sărbătorile

• sărbătorile constituie prilejuri de distracție prin dansuri, cântece, petreceri
  • nobilii preferau turnirul și vânătoarea
• tipuri de sărbători
  • sărbători religioase – Crăciunul, Paștele etc.
  • evenimentele familiale – nunți, botezuri, înmormântări
  • iarmaroacele (târguri regionale) – participau oameni din mai multe sate care doreau să schimbe mărfuri

Economia și tehnologia

• ocupații: agricultură, meșteșugăritul
• economia medievală se baza pe agricultură
  • suprafețele cultivate cresc prin lucrări de defrișare, desecare, îndiguire, desțelenire
  • țăranii practicau asolamentul trienal (rotația culturilor o dată la trei ani)
  • se cultivau grâu, orz sau ovăz
• uneltele unui agricultor: cazmaua, sapa, lopata, coasa
• tehnologii: plugul cu brăzdar de fier, roți, cormană, moara de vânt, moara de apă, grapă, sistemul de înhămare a cailor, sistemul de înjugare a boilor, potcoavele
• comerțul era slab dezvoltat
• meșteșugarii s-au organizat în bresle: țesători, fierari, dulgheri, zidari, croitori etc.

Credința și Biserica

• majoritatea populației era creștină
• oamenii participă la slujbele religioase, respectă sărbătorile, se spovedesc, dau pomană celor săraci
• Biserica legitimează autoritatea monarhilor în urma ceremoniei încoronării și ungerii cu mir
• Biserica reglementează calendarul anual, cel cotidian, stabilește regulile de comportament, înființa școli și se îngrijea de cei bolnavi
• biserica reprezintă locul de întrunire al comunității
• mănăstirile erau atât centre religioase, cât și de cultură
  • călugării traduceau texte antice, copiau manuscrise, alcătuiau și păstrau cu grijă biblioteci

Proprietatea

• proprietatea deplină asupra pământului (rege)
• proprietatea condiționată = domeniu feudal = feud (vasali)

Libertatea și dependența

• un om este liber dacă deține o proprietate
  • liberi sunt clericii, nobilii, țăranii deținători de pământ, locuitorii orașelor
  • țăranii liberi erau proprietari ai pământului pe care trăiau și munceau
    • unii aveau slujitori
    • ei aveau obligații doar față de rege și Biserică
• majoritatea țăranilor erau dependenți
  • țăran dependent = țăran șerb = țăran legat de glie (pământ)
  • nu putea părăsi domeniul nobilului
  • țăranii dependenți aveau obligații față de senior și față de Biserică
  • traiul țăranilor dependenți era mai greu decât cel al țăranilor liberi
  • ei se puteau căsători numai cu acordul nobilului și doar cu cineva de pe moșia acestuia
    • copiii țăranilor dependenți moșteneau situația părinților

Calendarul muncilor agricole

• ianuarie, februarie: țăranul se odihnește
• martie: țăranul fertilizează solul
• aprilie: țăranul toaletează arborii și vița-de-vie, scoate animalele la păscut
• mai: ultimele momente de odihnă înaintea muncilor agricole; se tund oile
• iunie: pe solul lăsat în pârloagă, familia țărănească lucrează cu un plug simplu, tras de doi boi mici
• iulie: se plivesc buruienile
• august: secerișul
• septembrie: se culeg fructele; însămânțările de toamnă
• octombrie: culesul viei și făcutul vinului
• noiembrie: pregătirea pentru anotimpul rece
• decembrie: sărbătorirea Nașterii lui Iisus Hristos