Bacalaureat istorie – cerințe și rezolvări

De-a lungul timpului, din ce în ce mai multă lume a căutat pe site răspunsurile la anumite cerințe de la examenul de bacalaureat la disciplina istorie. Cerințele de mai jos sunt punctele 6 și 7 de la subiectul I și punctul 6 de la subiectul II. Am luat la pas aproape fiecare subiect de bacalaureat din 2011 încoace și am realizat o centralizare cu cele trei puncte menționate.

Notă: acest articol este în curs de actualizare.

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

• Prezentați două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor.
• Menționați o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea.

Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII)

• Prezentați două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval românesc din Estul Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea.
• Prezentați două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească.
• Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XV-lea.
• Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
• Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XV-lea – al XVI-lea.
• Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea.
• Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc în Evul Mediu.
• Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc intracarpatic, în Evul Mediu.
• Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea.
• Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea.
• Menționați o asemănare între două autonomii locale din secolele al XI-lea – al XIII-lea.
• Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al X-lea și cele din secolul al XIII-lea.
• Menționați o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVI-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic în secolul al XVIII-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea.
• Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolele al XII-lea – al XIII-lea au loc modificări instituționale în spațiul românesc intracarpatic.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia organizarea instituțională a Transilvaniei se modifică în secolele al XII-lea – al XVI-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc extracarpatic.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statului medieval din Estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia caracteristicile instituției politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716.

Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile Modernității

• Prezentați două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în relațiile diplomatice din Evul Mediu.
• Prezentați două acțiuni militare la care au participat românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
• Prezentați două conflicte la care au participat românii în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
• Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile diplomatice la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
• Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul românesc.
• Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul românesc.
• Prezentați două confruntări la care au participat românii în secolele al XV-lea – al XVII-lea.
• Prezentați două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea.
• Prezentați două acțiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea, referitoare la spațiul românesc.
• Prezentați două acțiuni diplomatice prin care spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
• Prezentați două fapte istorice la care participă reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
• Menționați o asemănare între două conflicte la care au participat românii în Evul Mediu.
• Menționați o caracteristică a acțiunilor diplomatice din spațiul românesc în Evul Mediu.
• Menționați o asemănare între două conflicte desfășurate în spațiul românesc în Evul Mediu.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu.
• Menționați o caracteristică a acțiunilor militare desfășurate de români în Evul Mediu.
• Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice în care sunt implicați conducători politici din spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care este implicat spațiul românesc din secolul al XV-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care au participat românii în secolul al XV-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolul al XVI-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolul al XVI-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în secolul al XIV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică în relațiile internaționale din perioada 1350-1450.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia acțiunile diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea fac parte din relațiile internaționale.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o instituție centrală din spațiul românesc se consolidează prin participarea reprezentantului ei la acțiuni diplomatice din secolul al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul instituției politice centrale din Moldova participă la relațiile internaționale din perioada 1491-1500.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc se implică, prin diplomație, în relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic participă la acțiuni diplomatice în secolul al XV-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale din secolele al XV-lea – al XVII-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii se implică prin diplomație în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia spațiul românesc se implică prin diplomație în relațiile internaționale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc se implică în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea prin acțiuni militare sau diplomatice.

Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)

• Prezentați două proiecte politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea care au contribuit la formarea statului român modern.
• Prezentați două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român.
• Prezentați două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român, în perioada 1861-1870.
• Prezentați două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român modern.
• Prezentați două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
• Prezentați câte o acțiune din politica internă, respectiv din relațiile internaționale desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pentru dezvoltarea statului român modern.
• Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o caracteristică a proiectelor politice elaborate în spațiul românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848.
• Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia.
• Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în perioada 1863-1864.
• Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866).
• Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
• Menționați o asemănare între două măsuri adoptate de statul român în politica internă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o constantă în desfășurarea acțiunilor la care participă românii la începutul secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari.
• Menționați o asemănare între două acțiuni politice la care participă românii în anul 1918.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia proiectele politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut un rol important în formarea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc între anii 1801-1850 a favorizat constituirea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic din 1848 a contribuit la constituirea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a contribuit la constituirea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea a contribuit la constituirea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia românii acționează pentru constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia acțiunile desfășurate de români în 1859 au contribuit la formarea statului român modern.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern a fost consolidat prin acțiuni desfășurate în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în statul român se adoptă măsuri de modernizare în perioada 1864-1870.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia consolidarea statului român modern s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prin adoptarea unei constituții.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia realizarea României Mari a fost favorizată și de politica de alianțe dusă de statul român la începutul secolului al XX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern s-a consolidat prin participarea la relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern evoluează în primele două decenii ale secolului al XX-lea în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale.

România și concertul european: de la ”criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX

• Prezentați două acțiuni desfășurate de România în contextul ”crizei orientale”.
• Prezentați două fapte istorice desfășurate de România în relațiile internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea.
• Prezentați două fapte istorice referitoare la România, desfășurate între anii 1875-1885.
• Prezentați două acțiuni desfășurate de statul român modern în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relația cu o mare alianță, la începutul secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România, în relațiile internaționale din secolul al XIX-lea.
• Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de statul român modern în ”criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în cadrul crizei orientale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice la care participă România la începutul secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale prin implicarea în ”criza orientală”.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea România se implică în relațiile internaționale.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România s-a implicat în ”criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român participă la relațiile internaționale din perioada 1875-1900.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia implicarea României în ”criza orientală” a influențat evoluția statului român.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România s-a implicat în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în anul 1916 în relațiile internaționale.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa

• Prezentați două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
• Prezentați două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
• Menționați o caracteristică a democrației din Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
• Menționați o caracteristică a democrației din România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
• Menționați o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între două practici politice din România, utilizate în perioada 1918-1947.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în Europa secolului al XX-lea există practici politice totalitare.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice utilizate în România, în anul 1948, au caracter totalitar.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia existența unei ideologii totalitare este o caracteristică a Europei, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic totalitar din România se consolidează în perioada 1965-1980.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă existența totalitarismului.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România între anii 1990-2000 are caracter democratic.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia viața politică din România se caracterizează prin democrație în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste

• Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurată în perioada 1948-1962.
• Menționați o asemănare între două acțiuni din România postbelică, desfășurate anterior etapei stalinismului.
• Menționați o asemănare între practicile politice din România utilizate în perioada stalinismului, respectiv în perioada național-comunismului.
• Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
• Menționați o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în perioada 1965-1985, în România.
• Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate în România, în perioada național-comunismului.
• Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.
• Menționați o caracteristică a disidenței anticomuniste din România în perioada național-comunismului.
• Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
• Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul totalitar din România influențează politica promovată de aceasta în relațiile internaționale din perioada postbelică.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice totalitare sunt o caracteristică a vieții politice din România postbelică.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în a doua jumătate a secolului al XX-lea în România sunt utilizate practici politice totalitare.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în România sunt utilizate practici politice totalitare, în perioada stalinismului.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică adoptată în România în perioada național-comunismului reflectă regimul totalitar.

România în perioada ”Războiului Rece”

• Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din perioada ”Războiului Rece”.
• Prezentați două acțiuni la care participă România în politica externă, în perioada „Războiului Rece”.
• Prezentați două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului, în cadrul ”Războiului Rece”.
• Prezentați două acțiuni desfășurate de România în perioada național-comunismului, în relațiile internaționale din cadrul ”Războiului Rece”.
• Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de regimul național-comunist din România în relațiile internaționale din perioada ”Războiului Rece”.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale, în perioada ”Războiului Rece”.
• Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român se implică în ”Războiul Rece”, în perioada național-comunismului.

Constituțiile din România

• Prezentați două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965.
• Menționați o prevedere a legii fundamentale adoptată în statul român în 1866.
• Menționați o caracteristică a Constituției din 1866.
• Menționați o caracteristică a Constituției din 1866 adoptată în statul român.
• Menționați un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în 1991.
• Menționați o caracteristică a Constituției României adoptate în 1991.
• Menționați o caracteristică a legii fundamentale adoptate în statul român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.