Schița lecției
Formarea statului român modern
- 1853-1856: războiul Crimeii -> Imperiul Otoman învinge Rusia -> are loc Congresul de Pace de la Paris (1856) unde este abordată și problema românească
- protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a celor șapte mari puteri: Anglia, Franța, Prusia, Sardinia, Austria, Imperiul Otoman și Rusia
- Rusia înapoia Moldovei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad)
- erau constituite adunările ad-hoc pentru a consulta populația din principate în problema unirii
- 1857: sunt convocate Adunările ad-hoc -> se cere unirea Moldovei cu Țara Românească și aducerea unui prinț străin
- 1858: Convenția de la Paris -> se realizează o uniune „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, cu domni, guverne și adunări separate, dar cu două instituții comune (ambele la Focșani – Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție)
- 5 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei
- 24 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Țării Românești -> a luat naștere statul național român modern
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
- Alexandru Ioan Cuza a domnit între anii 1859-1866
- 2 mai 1864: lovitura de stat -> Alexandru Ioan Cuza instituie un regim autoritar
- 11 februarie 1866: grupările politice ale vremii și-au unit forțele („Monstruoasa coaliție”) și l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice
- în cadrul domniei sale distingem două perioade
Perioada consolidării unirii (1859-1862)
- unificarea armatei
- crearea unui minister unic de război
- stabilirea capitalei la București
- stemă comună
- 1862: primul guvern unic și prima Adunare Legislativă unică
Perioada marilor reforme (1863-1866)
- 1863: Legea secularizării averilor mănăstirești -> averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului
- 1864: Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris -> act cu rol de constituție care mărește atribuțiile domnului → domnie autoritară
- 1864: Legea electorală -> este menținut votul censitar → scade censul → crește numărul alegătorilor
- 1864: Legea agrară -> are loc emanciparea clăcașilor prin răscumpărare și împroprietărirea lor cu loturi aflate în folosință în funcție de numărul vitelor
- 1864: Legea instrucțiunii publice -> învățământul primar devine gratuit și obligatoriu, se introducea alfabetul latin
- 1864: Legea organizării armatei -> toți românii între 20 și 50 de ani pot fi mobilizați
- 1864: Codul civil -> modernizează sistemul juridic: libertăți individuale, egalitatea în fața legii, garantarea proprietății private
