Așezarea slavilor la sudul Dunării. Romanitatea orientală

Cauzele migrațiilor

• cauze naturale: seceta, relieful
• cauze militare: conflictele dintre băștinași și migratori (primii fug din calea războaielor, caută un nou teritoriu în care să se adăpostească și devin migratori)
• cauze economice: migratorii (sau barbarii) erau atrași de bogăția orașelor romane

Asimilarea slavilor de către daco-romani

• reprezintă cea de-a doua etapă a etnogenezei românești
• în a doua jumătate a veacului III a avut loc retragerea aureliană (271/275) care a presupus părăsirea provinciei romane Dacia de către trupele și administrația romană
• după retragerea aureliană, în spațiul românesc și-au făcut apariția mai multe popoare migratoare: goți, gepizi, pecenegi, huni, avari, slavi
• dintre toți migratorii, slavii și-au pus cel mai mult amprenta asupra băștinașilor (daco-romani)
• slavii au migrat masiv la sud de Dunăre la începutul secolului VII, după 602 (când romanii au părăsit Dobrogea)
• slavii rămași la nord de Dunăre au fost asimilați de daco-romani -> a luat naștere poporul român și limba română

Efectele migrației slavilor

Trecerea în masă a slavilor la sud de Dunăre a împărțit romanitatea orientală în două:

• romanitatea nord-dunăreană (din care se formează poporul român și limba română)
• romanitatea sud-dunăreană (din care se vor dezvolta dialectele limbii române: meglenoromân, aromân, istroromân)