Schița lecției
Cauzele migrațiilor
- cauze naturale: seceta, relieful
- cauze militare: conflictele dintre băștinași și migratori (primii fug din calea războaielor, caută un nou teritoriu în care să se adăpostească și devin migratori)
- cauze economice: migratorii (sau barbarii) erau atrași de bogăția orașelor romane
Asimilarea slavilor de către daco-romani
- reprezintă cea de-a doua etapă a etnogenezei românești
- în a doua jumătate a veacului III a avut loc retragerea aureliană (271/275) care a presupus părăsirea provinciei romane Dacia de către trupele și administrația romană
- după retragerea aureliană, în spațiul românesc și-au făcut apariția mai multe popoare migratoare: goți, gepizi, pecenegi, huni, avari, slavi
- dintre toți migratorii, slavii și-au pus cel mai mult amprenta asupra băștinașilor (daco-romani)
- slavii au migrat masiv la sud de Dunăre la începutul secolului VII, după 602 (când romanii au părăsit Dobrogea)
- slavii rămași la nord de Dunăre au fost asimilați de daco-romani -> a luat naștere poporul român și limba română
Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.
Efectele migrației slavilor
Trecerea în masă a slavilor la sud de Dunăre a împărțit romanitatea orientală în două:
- romanitatea nord-dunăreană (din care se formează poporul român și limba română)
- romanitatea sud-dunăreană (din care se vor dezvolta dialectele limbii române: meglenoromân, aromân, istroromân)
Bibliografie
- Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010
- Ioan Aurel Pop, Istoria românilor, Editura Litera, București, 2011
- Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria României, Editura Corint, București, 2014
