Evreii în spațiul românesc în perioada 1878—1919: de la marginalizare la emancipare

Marginalizarea evreilor

• 1866: adoptarea Constituției -> articolul 7 prevede că doar străinii care sunt creștini pot dobândi cetățenia română
• evreii aveau numeroase interdicții:
  • nu aveau voie să dețină sau să arendeze terenuri agricole sau viticole
  • nu puteau realiza tranzacții financiare ca intermediari
  • nu aveau voie să practice comerțul ambulant
  • nu puteau ocupa posturi în instituții de stat (profesori, avocați, medici etc.)
  • evreii erau obligați să facă armată, însă ei nu puteau fi avansați ca ofițeri
• unele țări în care evreii au fost naturalizați (Germania, Austro-Ungaria, Grecia) au protestat față de situația acestora din țară
• Alianța Israelită Universală a intervenit și a luptat pentru emanciparea evreilor

Emigrarea evreilor

• 1881: primul Congres Sionist de la Focșani
  • au fost înființate două colonii agricole ale evreilor români în Palestina: Roș Pinah și Zichron Iacov
• 1881-1914: aproximativ 75.000 de evrei au migrat în străinătate

Emanciparea evreilor

• 1877-1878: Războiul de Independență
  • 1878: Congresul de la Berlin -> independența României era condiționată de modificarea articolului 7 din constituție
    • 9 iunie 1878: Alianța Israelită Universală a trimis un memoriu Congresului prin care susținea emanciparea evreilor din România
    • articolul 7 a fost modificat, însă existau câteva condiții pentru obținerea cetățeniei române:
      • solicitantul trebuia să precizeze averea, profesia, tipul de investiție pe care urma să o facă și intenția de a se stabili în țară
      • solicitantul trebuia să locuiască zece ani în țară pentru a dovedi că e demn de cetățenie
        • excepții: persoanele născute și crescute în România, care nu dețineau cetățenia altei țări, veteranii de război, investitorii în comerț și industrie
Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.



• până la Primul Război Mondial au fost naturalizați individual câteva sute de evrei
  • excepție: 888 de evrei care au luptat pentru România în timpul Război de Independență au obținut naturalizarea în bloc
• 1909: a luat ființă, la București, Uniunea Evreilor Pământeni, condusă de avocatul Adolphe Stern
  • a luptat pentru emanciparea evreilor, ziarul uniunii, „Înfrățirea” fiind intens distribuit
Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.



• 7 mai 1918: Tratatul de la București -> confesiunea religioasă nu putea fi un obstacol în calea obținerii cetățeniei române
• 27 mai 1918: Guvernul Marghiloman a adoptat o lege specială prin care străinii născuți în țară au fost naturalizați
  • erau naturalizați următoarele categorii de evrei
    • cei care s-au născut în România din părinți născuți și ei în țară
    • cei care au participat la Al Doilea Război Balcanic, respectiv în Primul Război Mondial
      • au primit cetățenie și familiile acestora
• 1919: Tratatul minorităților (inclus în Tratatul de pace) a obligat România să acorde drepturi depline minorităților, inclusiv evreilor
  • Ionel Brătianu, prim-ministrul României, a refuzat să semneze acest tratat, deoarece considera că acesta reprezenta o încălcare a suveranității țării
  • tratatul a fost semnat de un alt premier, Alexandru Vaida-Voevod
• 1923: adoptarea Constituției -> articolul 7 din Constituția din 1866 a fost revizuit și a devenit articolul 133
  • evreii căpătau drepturi civile și politice egale cu cele ale românilor

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.