Situația comunităților evreiești până la 1866: aspecte demografice, comunitare și culturale

Cosmin-Ionuț Florea

Schița lecției

Aspecte demografice
Aspecte comunitare
Aspecte culturale

Aspecte demografice

secolele XV-XVI: apar primele comunități evreiești în Moldova și Țara Românească
1648: numeroși evrei se refugiază în Moldova ca urmare a revoltei cazacilor conduși de Bogdan Hmelnițki
- 1657-1671: a fost construită Marea Sinagogă din Iași
Evoluția demografică a evreilor în principatele române:
- Moldova: 6.500 (1774), 19.000 (1820), 125.000 (1859)
  - orașe cu populație evreiască: Bacău, Bârlad, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi, Focșani, Iași, Piatra Neamț, Roman, Siret, Soroca, Suceava
- Țara Românească: 9.300 (1859)
  - orașe cu populație evreiască: București, Craiova

Aspecte comunitare

de-a lungul vremii, statutul evreilor din Țara Românească și Moldova a fost stabilit prin diferite coduri de legi
- Exemple:
  - Pravila de la Govora (Matei Basarab, 1640)
  - Carte românească de învățătură (Vasile Lupu, 1646)
  - Îndreptarea legii (Matei Basarab, 1652)
  - Așezământul (Constantin Mavrocordat, 1741)
  - Codul Callimachi (1817)
  - Legiuirea Caragea (1818)
  - Regulamentele Organice (1831-1832)
  - Codul Civil (1864)
- Exemple de limitări:
  - nu puteau deține teren agricol
  - nu aveau drepturi civile
  - plăteau taxe mai mari decât românii
drepturile evreilor din Transilvania, care făcea parte din regatul maghiar, au fost limitate în urma celui de-al IV-lea Conciliu de la Lateran (1215)
- erau interzise căsătoriile între creștini și mozaici
- era interzisă munca în ziua de duminică și în zilele de sărbătoare creștină
- 1251: regele maghiar Béla al IV-lea a acordat privilegii evreilor (libertatea de mișcare, posibilitatea de a cumpăra case)
- 1623: Gabriel Bethlen acordă privilegii evreilor (se puteau așeza în principat, puteau să practice negoțul și aveau libertate de cult)
comunitățile evreiești erau organizate asemenea breslelor
- se puteau organiza și se autoguvernau
  - în schimbul obligațiilor fiscale față de domnie
- erau conduse de un staroste
- aveau un statut inferior față de creștini
  - nu puteau căpăta cetățenia
- aveau propriul sistem de impozitare
- instituții: casă de rugăciuni (sau sinagogă), baia rituală, școala (heder sau Talmud Torah), tribunalul comunitar (Bet Din), societăți de binefacere
  - evreii sefarzi și evreii așkenazi aveau instituții separate
    - o instituție comună era Sacra (Hevra Kadișa), care se ocupa de înmormântări
  - 1730-1834: a funcționat Haham-Bașia (instituție cu atribuții fiscale), cu sediul la Iași
    - conducătorul acestei instituții se numea Haham-Bașa și era rabin
      - această funcție era moștenită de urmași
      - atribuții: colectarea impozitului special pe care-l plătea Imperiului Otoman
    - avea jurisdicție atât asupra evreilor din Moldova, cât și asupra celor din Țara Românească
evreilor le era interzis să dețină terenuri agricole -> s-au stabilit în orașe
- și-au creat propriile comunități urbane (shtetl)
evreii au întemeiat așezări precum Șoldănești (1780) sau Șomuz (astăzi Fălticeni)
spre deosebire de Occident, în Țările Române nu au existat ghetouri
1858: medicul evreu Julius Barasch a înființat primul spital pediatric din București

Aspecte culturale

în Moldova erau mai mulți evrei așkenazi (veniți din Polonia, Ucraina, Rusia)
la început, în Țara Românească erau mai mulți evrei sefarzi (veniți din Imperiul Otoman), care, odată cu trecerea timpului, au fost depășiți numeric de evreii așkenazi
ocupații: negustori, meșteșugari, medici, profesori, avocați, rabini
secolul XIX: s-a răspândit Haskala în spațiul românesc
- 1848: la revoluția din Țara Românească au participat și evrei (Iehuda Barbu Iscovescu, Constantin Daniel Rosenthal, Davicion Bally, Hillel Manoah)
  - anumite programe revoluționare (Proclamația de la Islaz, Dorințele partidei naționale din Moldova) propuneau emanciparea treptată a evreilor
- 1851: în București a luat ființă prima școală israelito-română
- 1853: la Iași a apărut prima școală elementară evreiască
- 1856: a apărut „Isis sau Natura”, prima revistă de medicină din România, redactată de medicul Julius Barasch (1815-1863)
- 1857: a fost fondat ziarul Israelitul Român
- 1857: apar primele școli israelito-române
- 1859: ia naștere Gazeta română-evreiască literară, comercială și industrială
1867: evreii din Transilvania și Bucovina, regiuni aflate în componența Austro-Ungariei, au fost naturalizați (au primit cetățenie)