Sprijină acest proiect
Dragă cititorule,
Acest site este o inițiativă privată. Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce mai departe acest proiect. Îl poți susține prin donații, prin intermediul platformelor de mai jos. Orice ajutor este binevenit. Îți mulțumim în avans!
Trăsăturile regimului politic în România interbelică
- dispare rotativa guvernamentală
- dispare Partidul Conservator
- Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
- apar noi partide politice: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român, Liga Poporului, Partidul Național Țărănesc
- apar și se afirmă partidele minorităților naționale: Partidul Maghiar, Partidul Evreiesc etc.
- apar partidele extremiste: Partidul Comunist Român, Liga Apărării Național-Creștine, Legiunea Arhangelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
- viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism
Partide politice interbelice
Partidul Național Liberal
- lideri: Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Ion Gh. Duca, Dinu Brătianu
- bază socială: burghezia industrială și comercială
- trăsături:
- doctrină: liberalismul, neoliberalismul
- doctrină economică: ”prin noi înșine” -> promova dezvoltarea economiei prin încurajarea capitalului autohton
- viza consolidarea sistemului de alianțe pentru apărarea integrității României Mari
- susținea dezvoltarea industrială a țării
- 1919-1927: a fost principalul partid de guvernământ
- 1922-1928: ”decada brătienistă” -> au fost realizate numeroase reforme (cea mai importantă a fost adoptarea Constituției din 1923)
Partidul Național-Țărănesc
- lideri: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Mihalache
- bază socială: țărănimea
- trăsături:
- a luat naștere în 1926, în urma fuziunii dintre Partidul Național Român (din Transilvania) și Partidul Țărănesc (din Vechiul Regat)
- Partidul Național Român era condus de Iuliu Maniu
- Partidul Țărănesc era condus de Ion Mihalache
- doctrină: țărănismul
- doctrină economică: ”cu porțile deschise capitalului străin”
- punea accent pe dezvoltarea agriculturii moderne
- a fost a doua forță politică a țării
- în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal -> România trebuia să fie un stat țărănesc
- a condus România în timpul crizei economice
- a luat naștere în 1926, în urma fuziunii dintre Partidul Național Român (din Transilvania) și Partidul Țărănesc (din Vechiul Regat)
Partidul Social-Democrat Român
- lideri: Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca, Ion Flueraș
- bază socială: muncitorimea industrială
- trăsături:
- doctrină: socialismul
- susținea democrația parlamentară și a promovat un program de reforme evolutive
- a avut reprezentanți în Parlament, dar nu a format niciodată guvernul
Extrema stângă
- partid politic: Partidul Comunist Român
- lideri: Gheorghe Cristescu, Elek Köblös, Ștefan Foriș
- bază socială: muncitorimea
- trăsături:
- a fost înființat în 1921
- doctrină: marxism-leninismul
- era controlat de Uniunea Sovietică, prin Internaționala a III-a Comunistă
- a fost un partid antidemocratic și antiromânesc
- milita pentru dezmembrarea României, considerată stat imperialist
- considera unirea Basarabiei cu România ca fiind o greșeală istorică
- nega valoarea unirii Transilvaniei și Bucovinei cu România
- condamna statul român pentru intervenția împotriva Republicii Sovietice Ungare
- considera că Dobrogea ar fi trebuit să se unească cu Bulgaria
- promova lupta de clasă, instaurarea dictaturii proletariatului prin revoluție, naționalizarea proprietăților, exproprierea integrală a pământurilor și ”autodeterminarea națională”
- a fost desființat prin lege în 1924, dar a continuat să funcționeze clandestin, cu un număr foarte mic de oameni (în 1944 avea aproximativ 1000 de membri)
Extrema dreaptă
- doctrină: antisemitistă, antidemocratică, anticomunistă
- partid politic: Liga Apărării Național-Creștine, Mișcarea Legionară (reprezentată de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară)
- 1927: Corneliu Zelea Codreanu înființează Legiunea Arhanghelul Mihail
- 1930: ia ființă Garda de Fier
- lideri: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
- bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
- trăsături:
- a luat ființă în 1927
- milita pentru apropierea de Germania nazistă, ca garanție a menținerii granițelor României Mari
- urmărea desființarea democrației parlamentare
- a ucis lideri ai partidelor politice: Ion Gh. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu
- septembrie 1940 – ianuarie 1941: Mișcarea Legionară a fost la putere alături de Ion Antonescu, perioadă în care a comis numeroase crime împotriva evreilor