Idei politice în lumea românească interbelică

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

• dispare rotativa guvernamentală
• dispare Partidul Conservator
• Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
• apar noi partide politice: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român, Liga Poporului, Partidul Național Țărănesc
• apar și se afirmă partidele minorităților naționale: Partidul Maghiar, Partidul Evreiesc etc.
• apar partidele extremiste: Partidul Comunist Român, Liga Apărării Național-Creștine, Legiunea Arhangelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
• viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal

• lideri: Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Ion Gh. Duca, Dinu Brătianu
• bază socială: burghezia industrială și comercială
• trăsături:
  • doctrină: liberalismul, neoliberalismul
  • doctrină economică: „prin noi înșine” -> promova dezvoltarea economiei prin încurajarea capitalului autohton
  • viza consolidarea sistemului de alianțe pentru apărarea integrității României Mari
  • susținea dezvoltarea industrială a țării
  • 1919-1927: a fost principalul partid de guvernământ
    • 1922-1928: „decada brătienistă” -> au fost realizate numeroase reforme (cea mai importantă a fost adoptarea Constituției din 1923)

Partidul Național-Țărănesc

• lideri: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Mihalache
• bază socială: țărănimea
• trăsături:
  • a luat naștere în 1926, în urma fuziunii dintre Partidul Național Român (din Transilvania) și Partidul Țărănesc (din Vechiul Regat)
    • Partidul Național Român era condus de Iuliu Maniu
    • Partidul Țărănesc era condus de Ion Mihalache
  • doctrină: țărănismul
  • doctrină economică: „cu porțile deschise capitalului străin”
    • punea accent pe dezvoltarea agriculturii moderne
  • a fost a doua forță politică a țării
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal -> România trebuia să fie un stat țărănesc
  • a condus România în timpul crizei economice

Partidul Social-Democrat Român

• lideri: Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca, Ion Flueraș
• bază socială: muncitorimea industrială
• trăsături:
  • doctrină: socialismul
  • susținea democrația parlamentară și a promovat un program de reforme evolutive
  • a avut reprezentanți în Parlament, dar nu a format niciodată guvernul

Extrema stângă

• partid politic: Partidul Comunist Român
• lideri: Gheorghe Cristescu, Elek Köblös, Ștefan Foriș
• bază socială: muncitorimea
• trăsături:
  • a fost înființat în 1921
  • doctrină: marxism-leninismul
  • era controlat de Uniunea Sovietică, prin Internaționala a III-a Comunistă
  • a fost un partid antidemocratic și antiromânesc
  • milita pentru dezmembrarea României, considerată stat imperialist
    • considera unirea Basarabiei cu România ca fiind o greșeală istorică
    • nega valoarea unirii Transilvaniei și Bucovinei cu România
    • condamna statul român pentru intervenția împotriva Republicii Sovietice Ungare
    • considera că Dobrogea ar fi trebuit să se unească cu Bulgaria
  • promova lupta de clasă, instaurarea dictaturii proletariatului prin revoluție, naționalizarea proprietăților, exproprierea integrală a pământurilor și „autodeterminarea națională”
  • a fost desființat prin lege în 1924, dar a continuat să funcționeze clandestin, cu un număr foarte mic de oameni (în 1944 avea aproximativ 1000 de membri)

Extrema dreaptă

• doctrină: antisemitistă, antidemocratică, anticomunistă
• partid politic: Liga Apărării Național-Creștine, Mișcarea Legionară (reprezentată de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară)
  • 1927: Corneliu Zelea Codreanu înființează Legiunea Arhanghelul Mihail
  • 1930: ia ființă Garda de Fier
• lideri: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
• bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
• trăsături:
  • a luat ființă în 1927
  • milita pentru apropierea de Germania nazistă, ca garanție a menținerii granițelor României Mari
  • urmărea desființarea democrației parlamentare
    • a ucis lideri ai partidelor politice: Ion Gh. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu
  • septembrie 1940 – ianuarie 1941: Mișcarea Legionară a fost la putere alături de Ion Antonescu, perioadă în care a comis numeroase crime împotriva evreilor