Idei politice în lumea românească interbelică

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

• dispare rotativa guvernamentală
• dispare Partidul Conservator
• Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
• apar noi partide politice: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român, Liga Poporului, Partidul Național Țărănesc
• apar și se afirmă partidele minorităților naționale: Partidul Maghiar, Partidul Evreiesc etc.
• apar partidele extremiste: Partidul Comunist Român, Liga Apărării Național-Creștine, Legiunea Arhangelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
• viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal

• lideri: Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Ion Gh. Duca, Dinu Brătianu
• bază socială: burghezia industrială și comercială
• trăsături:
  • doctrină: liberalismul, neoliberalismul
  • doctrină economică: „prin noi înșine” -> promova dezvoltarea economiei prin încurajarea capitalului autohton
  • viza consolidarea sistemului de alianțe pentru apărarea integrității României Mari
  • susținea dezvoltarea industrială a țării
  • 1919-1927: a fost principalul partid de guvernământ
    • 1922-1928: „decada brătienistă” -> au fost realizate numeroase reforme (cea mai importantă a fost adoptarea Constituției din 1923)

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.

Partidul Național-Țărănesc

• lideri: Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Ion Mihalache
• bază socială: țărănimea
• trăsături:
  • a luat naștere în 1926, în urma fuziunii dintre Partidul Național Român (din Transilvania) și Partidul Țărănesc (din Vechiul Regat)
    • Partidul Național Român era condus de Iuliu Maniu
    • Partidul Țărănesc era condus de Ion Mihalache
  • doctrină: țărănismul
  • doctrină economică: „cu porțile deschise capitalului străin”
    • punea accent pe dezvoltarea agriculturii moderne
  • a fost a doua forță politică a țării
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal -> România trebuia să fie un stat țărănesc
  • a condus România în timpul crizei economice

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.

Partidul Social-Democrat Român

• lideri: Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca, Ion Flueraș
• bază socială: muncitorimea industrială
• trăsături:
  • doctrină: socialismul
  • susținea democrația parlamentară și a promovat un program de reforme evolutive
  • a avut reprezentanți în Parlament, dar nu a format niciodată guvernul

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.

Extrema stângă

• partid politic: Partidul Comunist Român
• lideri: Gheorghe Cristescu, Elek Köblös, Ștefan Foriș
• bază socială: muncitorimea
• trăsături:
  • a fost înființat în 1921
  • doctrină: marxism-leninismul
  • era controlat de Uniunea Sovietică, prin Internaționala a III-a Comunistă
  • a fost un partid antidemocratic și antiromânesc
  • milita pentru dezmembrarea României, considerată stat imperialist
    • considera unirea Basarabiei cu România ca fiind o greșeală istorică
    • nega valoarea unirii Transilvaniei și Bucovinei cu România
    • condamna statul român pentru intervenția împotriva Republicii Sovietice Ungare
    • considera că Dobrogea ar fi trebuit să se unească cu Bulgaria
  • promova lupta de clasă, instaurarea dictaturii proletariatului prin revoluție, naționalizarea proprietăților, exproprierea integrală a pământurilor și „autodeterminarea națională”
  • a fost desființat prin lege în 1924, dar a continuat să funcționeze clandestin, cu un număr foarte mic de oameni (în 1944 avea aproximativ 1000 de membri)

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.

Extrema dreaptă

• doctrină: antisemitistă, antidemocratică, anticomunistă
• partid politic: Liga Apărării Național-Creștine, Mișcarea Legionară (reprezentată de Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară)
  • 1927: Corneliu Zelea Codreanu înființează Legiunea Arhanghelul Mihail
  • 1930: ia ființă Garda de Fier
• lideri: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
• bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
• trăsături:
  • a luat ființă în 1927
  • milita pentru apropierea de Germania nazistă, ca garanție a menținerii granițelor României Mari
  • urmărea desființarea democrației parlamentare
    • a ucis lideri ai partidelor politice: Ion Gh. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu
  • septembrie 1940 – ianuarie 1941: Mișcarea Legionară a fost la putere alături de Ion Antonescu, perioadă în care a comis numeroase crime împotriva evreilor

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.

Galerie foto. Pentru mai multe detalii, dați click pe una din imagini.