Monarhia după Primul Război Mondial

Ferdinand I (1914-1927)

• a fost Regele Unirii, fiind supranumit de popor „Ferdinand Întregitorul”
• 15 octombrie 1922: regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari la Catedrala Catolică din Alba Iulia
  • regele Ferdinand I și regina Maria au fost cei mai iubiți monarhi, deoarece sub domnia lor se realizase România Mare
• realizări: formarea României Mari, reforma agrară, reforma monetară, reforma electorală, legea „primei electorale”, Constituția din 1923
  • a fost regele care i-a împroprietărit pe țărani prin exproprierea a 6 milioane de hectare de pământ, realizând în 1921 cea mai radicală reformă agrară din istoria României
• în toate acțiunile sale a fost sprijinit de Regina Maria, Barbu Știrbey (administratorul Domeniilor Coroanei) și Ion I.C. Brătianu, liderul Partidului Național Liberal

Carol al II-lea (1930-1940)

• 1925: a provocat criza dinastică
• 4 ianuarie 1926: Parlamentul i-a retras calitatea de moștenitor al Tronului
• 8 iunie 1930: a avut loc „restaurația carlistă” -> Carol al II-lea s-a întors în România și a fost încoronat rege
• domnia lui a fost marcată de o dezvoltare economică și culturală semnificativă, dar și de o instabilitate politică
  • în timpul domniei sale mișcările extremiste au cunoscut ascensiunea
  • a sprijinit numeroase inițiative culturale -> propaganda oficială l-a numit „voievodul culturii românești”
  • a sprijinit industria
• 1938: instaurarea dictaturii regale
  • a impus o nouă Constituție
  • a desființat partidele politice și le-a înlocuit cu partidul unic (Frontul Renașterii Naționale)
  • a instituit cultul personalității
• 6 septembrie 1940: Carol al II-lea a renunțat la tron după ce România pierduse Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea URSS, respectiv Transilvania de Nord în favoarea Ungariei

Mihai I (1927-1930; 1940-1947)

• a devenit rege pentru prima dată la vârsta de 6 ani, fiind asistat de o Regență
  • Consiliul de Regență era format din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții de Casație și Justiție
• după întoarcerea tatălui său, Carol al II-lea, a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia
• 6 septembrie 1940: a revenit la domnie și a domnit cu ajutorul mamei sale, Regina-Mamă Elena, rechemată în țară de Ion Antonescu
  • în timpul domniei s-a confruntat cu mari probleme: Al Doilea Război Mondial, venirea comuniștilor la putere, prezența Armatei Roșii în țară
  • 23 august 1944: a ordonat arestarea lui Ion Antonescu (conducătorul de facto al țării), scoțând România din alianța cu Germania nazistă
  • a făcut eforturi pentru a reimpune un regim democratic, dar s-a confruntat cu presiunea Partidului Comunist Român
• 30 decembrie 1947: este obligat de către comuniști să abdice
• s-a întors în România după căderea regimului comunist
• 1997: a primit înapoi cetățenia română
• 2001: revine definitiv în țară, susținând aderarea României la alianțele euro-atlantice
• 5 decembrie 2017: a murit ultimul rege al României, fiind înmormântat în noua catedrală arhiepiscopală și regală din Curtea de Argeș