Schița lecției
Context
- 1875: izbucnirea răscoalei antiotomane din Bosnia-Herțegovina și Bulgaria
- 1876: Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman
- România se afla sub suzeranitatea otomană -> plătea tribut și nu beneficia de o politică externă proprie
- independența era dorită de toate forțele politice românești, însă diferea maniera de obținere
- conservatorii urmăreau obținerea independenței pe cale diplomatică,
- liberalii doreau obținerea independenței pe cale militară, în alianță cu o mare putere
Acțiuni diplomatice și militare
- toamna lui 1876: la Livadia (în Crimeea) au loc negocieri între România și Rusia
- 4/16 aprilie 1877: se încheie convenția militară româno-rusă
- România accepta trecerea trupelor ruse pe teritoriul său
- Rusia respecta integritatea teritorială a României
- Rusia respecta regimul politic existent în România
- 12 aprilie 1877: Rusia declară război Imperiului Otoman
- Imperiul Otoman adoptă o serie de măsuri de intimidare față de România
- suspendă diplomații români de la Constantinopol
- sechestrează unele nave românești încărcate cu cereale
- bombardează unele orașe (exemplu: Brăila)
- atacă pichetele de frontieră
- Alexandru Cernat, ministrul de război, ordonă trupelor române să riposteze la tentativele otomane de traversare a Dunării
- 29-30 aprilie 1877: România rupe legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman -> era recunoscută existența stării de război dintre cele două state
- 9 mai 1877: ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, a declarat: „Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare” -> Parlamentul a declarat independența României
- în prima parte a conflictului, rușii au refuzat participarea românilor la război
- înaintarea rusă este oprită la Plevna, cetate înconjurată de 14 redute și aflată sub comanda lui Osman Pașa
- 19 iulie 1877: comandantul armatei ruse îi cere ajutorul lui Carol I -> Carol I acceptă și devine comandantul suprem al trupelor ruse și române de la Plevna
- 30 august 1877: românii ocupă reduta Grivița 1
- 28 noiembrie 1877: Plevna capitulează
- toamna lui 1877: trupele române continuă să lupte la Rahova, Smârdan și Vidin
- ianuarie 1878: Rusia și Imperiul Otoman încheie un armistițiu
Tratatele de pace
- 19 februarie / 3 martie 1878: s-a încheiat tratatul de pace de la San Stefano
- Imperiul Otoman recunoștea independența României, Serbiei și Muntenegrului
- România era obligată să cedeze Rusiei sudul Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) -> era încălcată convenția care prevedea respectarea integrității teritoriale a României
- România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor
- Marile Puteri au cerut revizuirea tratatului de la San Stefano, deoarece creștea influența Rusiei în regiune
- 1 iunie – 1 iulie 1878: a avut loc Congresul de pace de la Berlin
- recunoașterea independenței României era condiționată de modificarea articolului 7 din Constituție (conform căruia cetățenia română era acordată doar creștinilor) și de acceptarea schimbului teritorial propus de Rusia la San Stefano
Urmări
- România a pierdut circa 10.000 de oameni
- România putea să promoveze o politică externă proprie