Context

  • 1875: izbucnirea răscoalei antiotomane din Bosnia-Herțegovina și Bulgaria
  • 1876: Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman
  • România se afla sub suzeranitatea otomană -> plătea tribut și nu beneficia de o politică externă proprie
  • independența era dorită de toate forțele politice românești, însă diferea maniera de obținere
    • conservatorii urmăreau obținerea independenței pe cale diplomatică,
    • liberalii doreau obținerea independenței pe cale militară, în alianță cu o mare putere

Acțiuni diplomatice și militare

  • toamna lui 1876: la Livadia (în Crimeea) au loc negocieri între România și Rusia
  • 4/16 aprilie 1877: se încheie convenția militară româno-rusă
    • România accepta trecerea trupelor ruse pe teritoriul său
    • Rusia respecta integritatea teritorială a României
    • Rusia respecta regimul politic existent în România
  • 12 aprilie 1877: Rusia declară război Imperiului Otoman
  • Imperiul Otoman adoptă o serie de măsuri de intimidare față de România
    • suspendă diplomații români de la Constantinopol
    • sechestrează unele nave românești încărcate cu cereale
    • bombardează unele orașe (exemplu: Brăila)
    • atacă pichetele de frontieră
  • Alexandru Cernat, ministrul de război, ordonă trupelor române să riposteze la tentativele otomane de traversare a Dunării
  • 29-30 aprilie 1877: România rupe legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman -> era recunoscută existența stării de război dintre cele două state
  • 9 mai 1877: în cadrul Adunării Deputaților, Mihail Kogălniceanu proclamă independența României
  • 10 mai 1877: Senatul a votat Proclamația de independență, actul devenind lege prin semnarea lui de către principele Carol I -> România încetează să mai plătească tribut
  • în prima parte a conflictului, rușii au refuzat participarea românilor la război
    • înaintarea rusă este oprită la Plevna, cetate înconjurată de 14 redute și aflată sub comanda lui Osman Pașa
    • 19 iulie 1877: comandantul armatei ruse îi cere ajutorul lui Carol I -> Carol I acceptă și devine comandantul suprem al trupelor ruse și române de la Plevna
  • 30 august 1877: românii ocupă reduta Grivița 1
  • 28 noiembrie 1877: Plevna capitulează
  • toamna lui 1877: trupele române continuă să lupte la Rahova, Smârdan și Vidin
  • ianuarie 1878: Rusia și Imperiul Otoman încheie un armistițiu

Tratatele de pace

  • 19 februarie / 3 martie 1878: s-a încheiat tratatul de pace de la San Stefano
    • Imperiul Otoman recunoștea independența României, Serbiei și Muntenegrului
    • România era obligată să cedeze Rusiei sudul Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) -> era încălcată convenția care prevedea respectarea integrității teritoriale a României
    • România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor
  • Marile Puteri au cerut revizuirea tratatului de la San Stefano, deoarece creștea influența Rusiei în regiune
  • 1 iunie – 1 iulie 1878: a avut loc Congresul de pace de la Berlin
    • recunoașterea independenței României era condiționată de modificarea articolului 7 din Constituție (conform căruia cetățenia română era acordată doar creștinilor) și de acceptarea schimbului teritorial propus de Rusia la San Stefano

Urmări

  • România a pierdut circa 10.000 de oameni
  • România putea să promoveze o politică externă proprie

Distribuie:

Autor: Data: 28 iulie 2021
Opinia ta contează Feedback-urile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Susține-ne

Buy Me a Coffee Patreon Paypal
Articolul anterior
Constituția din 1866
Următorul articol
România și Primul Război Mondial. Marea Unire din 1918

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 832 de membri. Abonează-te și tu!
    error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.