România interbelică. Economie și societate – lumea urbană și lumea rurală ⋆ Ora de Istorie

Schița lecției

Provocările României Mari

noiembrie 1918: a fost introdus votul universal (doar bărbații cu vârsta de peste 21 de ani)
1921: reforma agrară (au fost împroprietărite aproximativ 1.500.000 de familii țărănești cu aproape 3.500.000 de hectare)
1923: a fost adoptată o nouă constituție

1930: populația era de aproximativ 18 milioane de locuitori, dintre care circa 72% erau români
cea mai numeroasă categorie socială era țărănimea
burghezia era cea mai activă categorie socială
muncitorimea a cunoscut o creștere, atât ca număr, cât și ca rol social, datorită progresului înregistrat în industrie
erau diferențe majore între nivelul de trai de la oraș și cel de la țară
- în mediul rural, multe locuințe erau lipsite de condițiile minime de confort și igienă
- în mediul rural, numărul doctorilor și al dispensarelor era foarte mic raportat la numărul locuitorilor
- serviciile publice erau prea puțin dezvoltate la sate
- populația migra de la sat la oraș pentru a-și căuta un loc de muncă

agricultura era cea mai importantă ramură economică
- producția de cereale situa România pe unul dintre primele locuri din Europa
- productivitatea era scăzută din cauza insuficientei dotări cu mașini, instalații și tehnici agricole
industria a cunoscut o puternică dezvoltare
- 1919-1929: producția industrială a crescut cu 72%
- 1933-1938: producția industrială a crescut cu 29%
- industria românească producea avioane, locomotive, autobuze, motoare electrice, aparate de radio etc.
- la extracția de petrol, România se situa pe locul II în Europa, după URSS
anul 1938 este considerat cel mai bun din întreaga perioadă interbelică, prin producția obținută
dezvoltarea economiei a fost întreruptă de marea criză economică mondială din 1929-1933

perioada interbelică a reprezentat un moment de vârf al dezvoltării culturii naționale
au avut loc progrese în domeniile științei, literaturii și artelor
- au fost publicate opere literare importante
- în librăriile românești se puteau cumpăra presa culturală și cele mai noi apariții editoriale din țările europene, cu deosebire cele de limbă franceză
- mișcările artistice din România erau conectate la curentele artistice internaționale
s-a dezvoltat publicistica, prin apariția unor noi ziare și reviste
au apărut noi stiluri în arhitectură și în pictură
a crescut numărul studenților în universitățile din toată țara
1928: a intrat în funcțiune postul național de radio