Sprijină acest proiect
Dragă cititorule, Acest site este o inițiativă privată. Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce mai departe acest proiect. Îl poți susține prin donații, prin intermediul platformelor de mai jos. Orice ajutor este binevenit. Îți mulțumim în avans!

Organizarea administrativ-teritorială în România interbelică

  • țara era împărțită în 71 de județe
  • existau 180 de localități urbane, dintre care 22 cu rangul de municipiu și 158 cu rangul de comună urbană
  • cele mai importante orașe erau București, Chișinău, Cernăuți, Timișoara, Cluj, Iași
  • populația majoritară locuia în mediul rural

Arhitectura în România interbelică

  • urbanismul și arhitectura modernă interbelică din România au fost susținute de o legislație bine fundamentată teoretic
  • stiluri arhitecturale: Art Deco, Bauhaus, neoromânesc
  • arhitecți: Ion Mincu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, Petre Antonescu, George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu

Orașul românesc în perioada interbelică

  • orașul reprezintă o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și funcții industriale, comerciale, politice și culturale
  • orașul interbelic era unul al contrastelor, unde puteau fi observate tradiția și modernitatea, vechiul și noul
  • orașele din România prezentau o mare diversitate de arhitectură, cultură și moduri de viață
    • erau diferențe notabile între Vechiul Regat și teritoriile unite după Primul Război Mondial
    • în orașe precum Cluj, Cernăuți, Timișoara, care făcuseră parte din Imperiul Austro-Ungar, arhitectura, administrația și civilizația urbană purtau amprenta stilului de viață central-european
    • la Chișinău, Imperiul Rus își lăsase amprenta asupra aspectului orașului și asupra culturii elitelor urbane
    • Bucureștiul era un oraș în care zonele centrale au cunoscut o amplă modernizare, în vreme ce la periferie, în mahalale, stilul de viață era încă foarte marcat de tradiții rurale
      • Bucureștiul era numit ”Micul Paris” datorită asemănării arhitecturale cu marele oraș european, modei vestimentare și expresiilor din limba franceză ce ”condimentau” vorbirea locuitorilor
      • Bucureștiul interbelic era un adevărat oraș european cu o viață culturală intensă și o puternică dezvoltare economică
  • un oraș se află la o intersecție de drumuri sau alte căi de transport feroviar, aerian sau naval
  • fiecare oraș avea patru zone de funcționalitate: zona centrală, cea a mahalalelor (periferia), zona industrială și zona agricolă
    • zona centrală avea străzi pavate, apă curentă, iluminat public, servicii de salubritate, transport în comun
      • străzile erau aglomerate de automobile, de oameni îmbrăcați elegant, după modelul occidental, de vânzători stradali, iar magazinele se remarcau prin vitrine atrăgătoare și firme luminoase
    • zona periferică (mahalaua) era lipsită de serviciile existente în zona centrală
      • pe străzile nepavate erau întâlnite animale, căruțe și oameni îmbrăcați simplu
      • locuințele erau lipsite de confort, construite din chirpici, unele chiar improvizate
      • viața de aici părea mai degrabă rurală decât urbană
  • cele mai reprezentative clădiri din oraș erau primăria, tribunalul, liceul, banca, cinematograful, teatrul, librăria
  • modernizarea orașelor a fost influențată de dezvoltarea industriei, a comerțului și a serviciilor

A fost util acest articol?

Autor

Profesor de istorie la Școala Gimnazială ”Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Buhuși. E-mail: profu@oradeistorie.ro.

Adaugă un comentariu

Cărți de istorie
Click to Hide Advanced Floating Content
Bibliografie

Află ce cărți de istorie recomandăm pentru elevii de clasa a VIII-a

Accesează lista și profită de cele mai bune prețuri pe site-urile recomandate. Vezi lista

Bibliografie clasa a VIII-a

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.