Prima pagină » România și concertul european: de la ”criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX

România și concertul european: de la ”criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX

de Profu' de istorie
Războiul de Independență al României

”Criza orientală” și obținerea independenței de stat a României (1877-1878)

Context

  • 1875-1876: izbucnirea răscoalelor antiotomane din Bosnia și Herțegovina, respectiv Bulgaria → Rusia sprijinea aceste mișcări în calitate de protectoare a ortodocșilor din Balcani
  • România se afla sub suzeranitatea otomană → plătea tribut și nu beneficia de o politică externă proprie
  • independența era dorită de toate forțele politice românești, însă diferea maniera de obținere:
  • conservatorii doreau obținerea independenței pe cale diplomatică, cu sprijinul unor puteri precum Germania și Austro-Ungaria
  • liberalii doreau obținerea independenței pe orice cale → alianță militară cu Rusia

Acțiuni diplomatice și militare

  • octombrie 1876: la Livadia (în Crimeea) au loc negocieri între Ion C. Brătianu și țarul Alexandru al II-lea și cancelarul Gorceakov
  • 4 aprilie 1877: se încheie Convenția româno-rusă
    • România acceptă trecerea trupelor ruse pe teritoriul său
    • Rusia respecta integritatea teritorială a României
    • Rusia respecta regimul politic existent în România
  • 12 aprilie 1877: Rusia declară război Imperiului Otoman → turcii atacă orașele românești de pe malul Dunării
  • 29 aprilie 1877: România declară război Imperiului Otoman
  • 9 mai 1877: ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu a declarat: ”suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare”
  • 10 mai 1877: Carol I proclama independența de stat
  • în prima parte a conflictului, rușii au refuzat participarea românilor la război → Rusia urmărea obținerea sudului Basarabiei
  • iulie 1877: în urma unei telegrame, marele duce Nicolae cere ajutorul principelui Carol → armata română participă la luptele pentru ocuparea Plevnei → ocupă reduta Grivița 1
  • noiembrie 1877: Plevna capitulează → trupele române continuă să lupte la Rahova, Smârdan și Vidin
  • ianuarie-februarie 1878: ofensiva rusă obligă Imperiul Otoman să capituleze → tratatul de pace de la San Stefano (19 februarie 1878)

Tratatele de pace

  • 19 februarie 1878: Tratatul de la San Stefano (nu s-a pus în aplicare din cauza opunerii marilor puteri)
    • Imperiul Otoman recunoștea independența României, Serbiei și Muntenegrului
    • Bulgaria devenea autonomă
    • România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimb ceda Rusiei sudul Basarabiei (era încălcată convenția care prevedea respectarea integrității teritoriale a României)
  • 1 iunie – 1 iulie: Congresul de pace de la Berlin
    • recunoașterea independenței României era condiționată de:
    • modificarea articolului. 7 din Constituție: acordarea cetățeniei române era condiționată de apartenența la creștinism
    • schimbul teritorial cu Rusia: România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimb ceda Rusiei sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad)
    • Bosnia și Herțegovina trec sub administrarea Austro-Ungariei
    • Anglia primea Ciprul

Urmări

  • recunoașterea independenței României a avut loc treptat, între anii 1878-1880
  • România putea să promoveze o politică externă proprie
  • România putea să adopte o politică de protecție economică
  • în 1881 România devine Regat
Războiul de Independență al României
Războiul de Independență al României

România în relațiile internaționale antebelice

  • politica externă a României din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea a fost influențată de natura relațiilor cu Rusia
    • după schimbul teritorial, Rusia amenința cu dezarmarea armatei române și cu ocuparea teritoriului național
    • România a căutat un aliat care să-i garanteze frontiera răsăriteană: Germania
    • 1883: aderarea României la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria și Italia) – acordul a fost secret din cauza faptului că politicienii și opinia publică erau în majoritate filofrancezi, dar și fiindcă Austro-Ungaria deținea teritorii locuite de o majoritate românească (Transilvania, Banat și Bucovina)
  • 1913: al doilea război balcanic: Bulgaria vs Serbia, Grecia, Muntenegru, Imperiul Otoman și România
    • cauza: statele victorioase (Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru) în primul război balcanic (1912) nu s-au înțeles la împărțirea teritoriilor cucerite de la otomani
    • armata română a trecut la sud de Dunăre, însă nu a desfășurat nici o acțiune militară
    • pacea s-a încheiat la București → Bulgaria ceda României sudul Dobrogei (Cadrilaterul)

România și Primul Război Mondial (1914-1918)

Context

  • 28 iunie 1914: la Sarajevo este asasinat prințul moștenitor al Austro-Ungariei de către un student sârb, care făcea parte din gruparea secretă ”Mâna Neagră”
  • 28 iulie 1914: Austro-Ungaria declară război Serbiei
  • Tripla Alianță (Puterile Centrale) era o alianță defensivă → România nu a fost obligată să ia parte la război
  • România și-a proclamat neutralitatea la data de 21 iulie / 3 august 1914, în urma Consiliului de Coroană de la Sinaia
    • România a adoptat neutralitatea, deoarece nu avea o armată bine pregătită și dorea să vadă care e cursul războiului
    • în anii de neutralitate, România a dus tratative atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale în vederea intrării în război. În acest timp, s-au realizat investiții importante în armată

Cauzele intrării României în Primul Război Mondial

  • principala cauză a fost dorința României de a îi elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară
  • România a intrat în război de partea Antantei, deoarece clasa politică românească considera că aceasta are cele mai mare șanse de reușită

Acțiuni diplomatice și militare

  • 4 august 1916: România semnează cu Antanta o convenție politică și una militară
  • Convenția politică prevedea următoarele:
    • România trebuia să declare război doar Austro-Ungariei
    • Antanta se angaja să respecte integritatea teritorială a României
    • Antanta recunoștea drepturile legitime ale României asupra teritoriilor din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat și Bucovina)
    • Antanta se angaja să trateze România ca partener egal la viitoarea conferință de pace
  • Convenția militară presupunea:
    • ajutor militar al Antantei pentru România
    • aprovizionarea armatei române cu muniție și armament
    • ample operațiuni militare ale Antantei în sprijinul României
  • 14 august 1916: România declară război Austro-Ungariei
  • 15 august 1916: armata română trece Carpații în Transilvania și reușește să elibereze o parte din teritoriu
    • fiind un element surpriză, primele acțiuni militare ale României au fost încununate de succes
  • mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la Turtucaia → România pierde bătălie după bătălie → două treimi din teritoriu intră sub stăpânire străină → doar Moldova rămâne liberă → capitala este mutată la Iași, iar tezaurul este trimis în Rusia
  • în vara anului 1917, sub celebra lozincă Pe aici nu se trece!, armatele române, dând act de mare curaj, au obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz
  • revoluția bolșevică din octombrie 1917 a scos Rusia din război, lăsând România singură pe frontul de est → România nu reușește să facă față inamicilor și este nevoită să încheie pacea de la Buftea din mai 1918
    • Puterile Centrale ocupau Dobrogea
    • Austro-Ungaria își extindea stăpânirea de-a lungul crestelor Carpaților
    • surplusurile de petrol și cereale intrau în posesia Germaniei
    • economia românească intra sub controlul Germaniei
    • tratatul de pace nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand I
  • Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri → România reintră în război pe 10 noiembrie 1918
  • 11 noiembrie 1918: ia sfârșit Marele Război
Evoluția fronturilor din Europa în Primul Război Mondial
Evoluția fronturilor din Europa în Primul Război Mondial
România în Marele Război
România în Marele Război

Conferința de pace de la Paris (1919-1920)

  • 28 iunie 1919: la Versailles a fost semnat tratatul de pace cu Germania
  • 10 septembrie 1919: la Saint-Germain a fost semnat tratatul de pace cu Austria
  • 27 noiembrie 1919: la Neuilly a fost semnat tratatul de pace cu Bulgaria
  • 4 iunie 1920: la Trianon a fost semnat tratatul de pace cu Ungaria

Urmări

  • Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Vechiul Regat
  • teritoriul și populația țării s-au dublat
  • prin tratatele încheiate s-a obținut recunoașterea internațională a noilor granițe ale României
Noile granițe din Europa după Primul Război Mondial
Noile granițe din Europa după Primul Război Mondial
Europa interbelică
Europa interbelică

România în relațiile internaționale interbelice (1919-1939)

Obiectivele României

  • apărarea păcii
  • asigurarea securității colective

Acțiuni diplomatice

  • 1920: ia naștere Societatea Națiunilor (Liga Națiunilor)
    • România a fost membru fondator
    • ideea creării acestei organizații i-a aparținut președintelui american Woodrow Wilson
    • S.U.A. nu a făcut parte din Liga Națiunilor
    • organizație internațională care trebuia să asigure pacea universală
    • Societatea Națiunilor nu dispunea de armată (din această cauză nu a reușit să rezolve conflictele apărute între state)
  • 1921: România încheie o alianță defensivă cu Polonia
    • tratatul este reînnoit în 1926
  • 1921: ia naștere Mica Înțelegere (Mica Antantă)
    • a fost o alianță defensivă
    • membri: România, Iugoslavia și Cehoslovacia
    • scop: apărarea statu-quo-ului teritorial
  • 1926: România încheie un tratat cu Franța
    • Franța garanta granițele României
  • 1928: România semnează Pactul Briand-Kellogg
    • războiul era eliminat din relațiile internaționale
    • pactul a eșuat fiindcă nu conținea mecanismele prin care această prevedere să fie pusă în aplicare
  • 1934: ia naștere Înțelegerea Balcanică
    • era o alianță defensivă
    • membri: România, Iugoslavia, Grecia și Turcia
    • scop: apărarea statu-quo-ului teritorial

România și Al Doilea Război Mondial (1939-1945)

Context

  • revizionismul promovat de unele state învinse (Germania, U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria) și învingătoare (Italia, Japonia)
  • atitudinea conciliatoristă adoptată de Anglia și Franța față de pretențiile revizioniste ale Germaniei
  • ineficiența măsurilor aplicate de Societatea Națiunilor
  • izolaționismul american (S.U.A. nu făceau parte din Liga Națiunilor)
  • pactul de neagresiune sovieto-german (sau pactul Ribbentrop-Molotov), încheiat la 23 august 1939 -> Germania și U.R.S.S. își împărțeau sferele de influență din Europa de Est
  • atacarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939 -> izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945)
Pactul Ribbentrop-Molotov
Pactul Ribbentrop-Molotov

Cauzele intrării României în Al Doilea Război Mondial

  • pierderile teritoriale din 1940 -> România a pierdut o treime din suprafața sa și aproximativ 6 milioane de locuitori
    • 26-27 iunie 1940: notele ultimative adresate României de către U.R.S.S. -> România pierdea Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța în favoarea Uniunii Sovietice
    • 30 august 1940: Dictatul de la Viena -> România ceda Ungariei nord-vestul Transilvaniei
    • 6 septembrie 1940: regele Carol al II-lea renunță la tron în favoarea fiului său Mihai I, însă puterea este deținută de prim-ministrul Ion Antonescu
    • 7 septembrie 1940: Tratat de frontieră → România ceda Bulgariei Cadrilaterul
România în 1940
România în 1940

Acțiuni diplomatice și militare

  • 23 noiembrie 1940: România aderă la Pactul Tripartit (Axa)
  • 22 iunie 1941: România participă alături de Germania la luptele împotriva U.R.S.S.-ului: eliberează Bucovina și Basarabia, poartă lupte grele la Sevastopol, Cotul Donului, Stalingrad -> după bătălia de la Stalingrad, Armata Roșie a trecut la contraofensivă
  • 23 august 1944: Ion Antonescu este arestat, iar România întoarce armele împotriva Germaniei
  • 8-9 mai 1945: Germania capitulează -> încetarea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa
Operațiunea Barbarossa
Operațiunea Barbarossa
România în 1942
România în 1942

Conferința de pace de la Paris (1946-1947)

  • deși a întors armele împotriva Germaniei, României nu i s-a recunoscut cobeligeranța
  • România a pierdut definitiv nordul Bucovinei și Basarabia în favoarea U.R.S.S.
  • România a pierdut Cadrilaterul în favoarea Bulgariei
  • România a recuperat nord-vestul Transilvaniei cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena

Urmări

  • 23 august 1944: România intră în sfera de influență a Uniunii Sovietice -> începe procesul de sovietizare a României
România după Al Doilea Război Mondial
România după Al Doilea Război Mondial
0 comentariu

Din aceeași categorie

Adaugă un comentariu

Prin publicarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenii și condițiile acestui site.

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.