Susține-ne - orice donație din partea ta ne ajută să dezvoltăm acest site. Îți mulțumim!

Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în Europa

În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:

  • țări cu un regim democratic:
  • țări cu un regim totalitar:
    • state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): URSS
    • state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania

Trăsăturile democrației

  • suveranitatea poporului
  • separarea puterilor în stat
    • puterea legislativă → Parlament
    • puterea executivă → Guvern
    • puterea judecătorească → instanțe judecătorești
  • votul universal
  • pluripartidism (existența mai multor partide politice)
  • respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Trăsăturile totalitarismului

  • inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
  • unipartidismul (partidul unic)
  • cenzura
  • cultul personalității
  • economie dirijată
  • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • teroarea
  • poliția politică
  • controlul statului asupra individului

Cauzele instaurării totalitarismului

  • criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
  • nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris

Regimuri totalitare

  • Comunismul
    • regim totalitar de extremă stângă
    • are la bază ideologia marxist-leninistă
    • teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
    • 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
    • trăsături:
      • reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
      • susține lupta de clasăproletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
      • partid unic: PCUS
      • cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
      • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
      • colectivizarea agriculturii
      • poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
      • desființarea proprietății private
      • teroarea
      • existența gulagurilor
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Fascismul
    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
    • octombrie 1922: ”Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
    • trăsături:
      • redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
      • antisemitism
      • partid unic: Partidul Fascist
      • cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • economia era organizată pe principii corporatiste
      • poliție politică: OVRA
      • teroarea
      • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești
  • Nazismul
    • regim totalitar de extremă dreaptă
    • a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea ”Mein Kampf” (”Lupta mea”)
    • alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
    • trăsături:
      • antisemitism
      • rasism
      • anticomunism
      • naționalism exacerbat
      • teoria rasei ariene
      • teoria spațiului vital
      • cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
      • partidul unic: NSDAP
      • poliție politică: Gestapo

Secolul al XX-lea – între democrație și autoritarism în România

Regimurile politice din România în secolul al XX-lea

  • 1901-1938: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat
  • 1938-1940: regim autoritar
    • partidul unic: Frontul Renașterii Naționale
    • cultul personalității
    • cenzura
    • regele deținea întreaga putere
  • 1940-1941: România devine un stat național-legionar
    • Ion Antonescu a guvernat cu sprijinul legionarilor
    • regimul politic din România capătă caracteristicile unui regim totalitar de extremă dreaptă
  • 1941-1944: regim de dictatură militară
    • întreaga putere era concentrată în mâinile mareșalului Ion Antonescu
    • Ion Antonescu guverna prin decrete-legi
  • 1948-1989: regim comunist
    • partid unic: Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român
    • cenzura
    • teroarea
    • poliție politică: Securitatea
    • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    • colectivizarea agriculturii
  • 1990-prezent: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

  • dispare rotativa guvernamentală
  • dispar partidele conservatoare
  • Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
  • apar noi partide: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român (din Transilvania), Partidul Comunist Român, Partidul Național Țărănesc (creat prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român) este a doua forță politică din țară
  • apar și se afirmă partidele minorităților naționale
  • apar și se impun partidele extremiste: Liga Apărării Național Creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
  • viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal:

  • personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Ștefan Zeletin
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • promovează neoliberalismul → statul trebuie să intervină în sectorul economic → interesul național primează în fața celui individual
  • obiective:
    • dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    • lărgirea dreptului de vot
    • valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești
    • realizări: reforma agrară și electorală, Constituția din 1923

Partidul Național Țărănesc:

  • personalități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu
  • baza socială: burghezia mică și mijlocie, țărănimea, intelectualii
  • promovează doctrina ”porților deschise” → statul român nu era capabil să susțină din punct de vedere financiar investițiile în industrie → acceptă infuzia de capital străin
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal → România trebuia să fie un stat țărănesc

Extrema stângă:

  • reprezentată de Partidul Comunist Român
  • personalități: Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu
  • baza socială: muncitorii
  • promovează o politică antinațională → susține dreptul popoarelor la autodeterminare → în 1924 este scos în afara legii
  • obiectivul principal al comuniștilor era instaurarea prin revoluție a dictaturii proletariatului și realizarea societății comuniste

Extrema dreaptă:

  • reprezentată de Liga Apărării Național Creștine (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), Garda de Fier (1930), Totul pentru Țară (1933)
  • personalități: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
  • bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
  • grupările de extremă dreaptă aveau la bază o doctrină antisemită, antidemocratică și anticomunistă
  • partidele de extremă dreaptă urmăreau eliminarea evreilor din viața politică și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist
  • legionarii considerau că ei sunt singurii capabili să asigure renașterea noastră națională
  • pentru a-și atinge scopurile, au recurs la asasinate: prim-miniștrii I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
  • pe plan politic urmăreau instaurarea unui regim totalitar → România a fost un stat național-legionar în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941
Vă așteptăm pe canalul de Telegram pentru a discuta diverse subiecte din istorie

Distribuie:

Autor:
Opinia ta contează Feedbackurile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Căutăm colaboratori

Rezultatele obținute de-a lungul timpului și numeroasele feedbackuri pozitive ne motivează să continuăm ceea ce facem.
Ne-am propus un obiectiv îndrăzneț - crearea tuturor lecțiilor de istorie, inclusiv cele dedicate minorităților naționale.
Căutăm profesori familiarizați cu mediul digital, care doresc să realizeze resurse educaționale deschise.
Contactează-ne
Articolul anterior
Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)
Următorul articol
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 1113 de membri. Abonează-te și tu!
    error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.