Autonomiile locale
- au avut la bază uniunile de obști
- conducătorii aveau atribuții politice, militare, administrative și juridice
Cauzele apariției autonomiilor locale
- dorința unor conducători de obști sătești de a-și extinde autoritatea
- dezvoltarea economică
- pericolul extern (migratorii, statele vecine)
Obștea sătească
- a fost prima formă de comunitate a românilor
- avea un teritoriu bine delimitat
- în cadrul obștii întâlnim două forme de proprietate:
- comună: pășuni, păduri, ape
- individuală (pământul arabil)
- conducătorul obștii purta titulatura de cneaz (origine slavă) sau jude (origine latină) și avea atribuții militare și administrative
- obștea sătească cuprindea două categorii sociale:
- rusticii (țărani)
- maiores terrae (mai-marii pământului)
Obștile sătești au reprezentat nucleul pentru formarea autonomiilor locale și apoi a statelor medievale românești.
Tipuri de autonomii locale
- țări
- Țara Sipenițului (Moldova)
- Țara Oașului (Transilvania)
- Țara Severinului (Țara Românească)
- Țara Cavarnei (Dobrogea)
- cnezate
- cnezatul lui Ioan (Țara Românească)
- cnezatul lui Farcaș (Țara Românească)
- voievodate
- voievodatul lui Gelu (Transilvania)
- voievodatul lui Gyula (Transilvania)
- voievodatul lui Menumorut (Transilvania)
- voievodatul lui Litovoi (Țara Românească)
- voievodatul lui Seneslau (Țara Românească)
- codrii
- codrii Cosminului (Moldova)
- codrii Orheiului (Moldova)
- codrii Lăpușnei (Moldova)
- câmpuri
- câmpul lui Dragoș (Moldova)
- câmpul lui Vlad (Moldova)
- cobâle
- în Dorohoi (Moldova)
- în Neamț (Moldova)
- în Vaslui (Moldova)
- în Bacău (Moldova)
- ocoale
- Câmpulung (Moldova)
- Vrancea (Moldova)
- jupânate
- jupânatul lui Dimitrie (Dobrogea)
- jupânatul lui Gheorghe (Dobrogea)