România în relațiile internaționale antebelice

  • politica externă a României din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea a fost influențată de natura relațiilor cu Rusia
    • după schimbul teritorial, Rusia amenința cu dezarmarea armatei române și cu ocuparea teritoriului național
    • România a căutat un aliat care să-i garanteze frontiera răsăriteană: Germania
    • 1883: aderarea României la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria și Italia) – acordul a fost secret din cauza faptului că politicienii și opinia publică erau în majoritate filofrancezi, dar și fiindcă Austro-Ungaria deținea teritorii locuite de o majoritate românească (Transilvania, Banat și Bucovina)
  • 1913: al doilea război balcanic: Bulgaria vs Serbia, Grecia, Muntenegru, Imperiul Otoman și România
    • cauza: statele victorioase (Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru) în primul război balcanic (1912) nu s-au înțeles la împărțirea teritoriilor cucerite de la otomani
    • armata română a trecut la sud de Dunăre, însă nu a desfășurat nici o acțiune militară
    • pacea s-a încheiat la București → Bulgaria ceda României sudul Dobrogei (Cadrilaterul)

Context

  • 28 iunie 1914: la Sarajevo este asasinat prințul moștenitor al Austro-Ungariei de către un student sârb, care făcea parte din gruparea secretă ”Mâna Neagră”
  • 28 iulie 1914: Austro-Ungaria declară război Serbiei
  • Tripla Alianță (Puterile Centrale) era o alianță defensivă → România nu a fost obligată să ia parte la război
  • România și-a proclamat neutralitatea la data de 21 iulie / 3 august 1914, în urma Consiliului de Coroană de la Sinaia
    • România a adoptat neutralitatea, deoarece nu avea o armată bine pregătită și dorea să vadă care e cursul războiului
    • în anii de neutralitate, România a dus tratative atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale în vederea intrării în război. În acest timp, s-au realizat investiții importante în armată

Cauzele intrării României în Primul Război Mondial

  • principala cauză a fost dorința României de a îi elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară
  • România a intrat în război de partea Antantei, deoarece clasa politică românească considera că aceasta are cele mai mare șanse de reușită

Acțiuni diplomatice și militare

  • 4 august 1916: România semnează cu Antanta o convenție politică și una militară
  • Convenția politică prevedea următoarele:
    • România trebuia să declare război doar Austro-Ungariei
    • Antanta se angaja să respecte integritatea teritorială a României
    • Antanta recunoștea drepturile legitime ale României asupra teritoriilor din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat și Bucovina)
    • Antanta se angaja să trateze România ca partener egal la viitoarea conferință de pace
  • Convenția militară presupunea:
    • ajutor militar al Antantei pentru România
    • aprovizionarea armatei române cu muniție și armament
    • ample operațiuni militare ale Antantei în sprijinul României
  • 14 august 1916: România declară război Austro-Ungariei
  • 15 august 1916: armata română trece Carpații în Transilvania și reușește să elibereze o parte din teritoriu
    • fiind un element surpriză, primele acțiuni militare ale României au fost încununate de succes
  • mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la Turtucaia → România pierde bătălie după bătălie → două treimi din teritoriu intră sub stăpânire străină → doar Moldova rămâne liberă → capitala este mutată la Iași, iar tezaurul este trimis în Rusia
  • în vara anului 1917, sub celebra lozincă Pe aici nu se trece!, armatele române, dând act de mare curaj, au obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz
  • revoluția bolșevică din octombrie 1917 a scos Rusia din război, lăsând România singură pe frontul de est → România nu reușește să facă față inamicilor și este nevoită să încheie pacea de la Buftea din mai 1918
    • Puterile Centrale ocupau Dobrogea
    • Austro-Ungaria își extindea stăpânirea de-a lungul crestelor Carpaților
    • surplusurile de petrol și cereale intrau în posesia Germaniei
    • economia românească intra sub controlul Germaniei
    • tratatul de pace nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand I
  • Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri → România reintră în război pe 10 noiembrie 1918
  • 11 noiembrie 1918: ia sfârșit Marele Război

Conferința de pace de la Paris (1919-1920)

  • 28 iunie 1919: la Versailles a fost semnat tratatul de pace cu Germania
  • 10 septembrie 1919: la Saint-Germain a fost semnat tratatul de pace cu Austria
  • 27 noiembrie 1919: la Neuilly a fost semnat tratatul de pace cu Bulgaria
  • 4 iunie 1920: la Trianon a fost semnat tratatul de pace cu Ungaria

Urmări

  • Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Vechiul Regat
  • teritoriul și populația țării s-au dublat
  • prin tratatele încheiate s-a obținut recunoașterea internațională a noilor granițe ale României

Distribuie:

Autor: Data: 1 august 2021
Opinia ta contează Feedback-urile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Susține-ne

Buy Me a Coffee Patreon Paypal
Articolul anterior
”Criza orientală” și obținerea independenței de stat a României (1877-1878)
Următorul articol
România în relațiile internaționale interbelice (1919-1939)

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 650 de membri. Abonează-te și tu!
    error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.
    Sari la conținut