Constituția din 1866

Context și cauze

  • abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și venirea lui Carol I pe tronul României
  • dorința oamenilor politici de a moderniza țara

Trăsături

  • a fost prima constituție a României
  • a fost elaborată după modelul Constituției belgiene din 1831
  • a fost elaborată fără concursul străinilor și fără să fie supusă aprobării puterilor europene
  • face abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri
  • are un caracter democratic
  • a fost promulgată de Carol I la 1 iulie 1866
  • a stat la baza regimului politic până în 1923
  • a fost modificată de trei ori
    • 1879: este modificat art. 7 – cetățenia română putea fi obținută de orice persoană, indiferent de religia sa
    • 1884: s-a introdus titlul de Regatul României
    • 1917: este modificat articolul care prevede proprietatea privată (modificarea este necesară întocmirii reformei agrare)

Prevederi

  • consfințește numele oficial al țării – România
  • forma de guvernământ: monarhie constituțională ereditară
    • puterea este transmisă ereditar în familia principelui Carol, pe linie masculină
    • moștenitorii sunt crescuți în religia țării
  • drepturi și libertăți cetățenești
    • libertatea conștiinței
    • libertatea presei
    • libertatea învățământului
    • libertatea întrunirilor
    • dreptul la proprietate (sacră și inviolabilă)
    • votul cenzitar (cetățenii erau împărțiți în categorii, în funcție de avere)
      • pentru Adunarea Deputaților, populația vota în patru colegii
        • în Colegiile I și II votau marii proprietari funciari
        • în Colegiul III votau burghezii
        • în Colegiul IV votau țăranii prin intermediul unui reprezentant (votul era indirect)
      • pentru Senat, populația vota în două colegii
        • în Colegiul I votau marii proprietari funciari
        • în Colegiul II votau burghezii
  • principiul suveranității naționale
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă era exercitată de Parlament și domn
      • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților (aleasă pe 4 ani) și Senatul (ales pe 8 ani)
      • Parlamentul era ales prin vot cenzitar
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițierea și votarea legilor
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
        • discutarea și votarea bugetului
      • atribuțiile domnului:
        • sancționarea și promulgarea legilor (aprobă și face să intre în vigoare legile)
        • dreptul de veto absolut (se poate opune la orice lege emisă de Parlament)
        • dreptul de a dizolva Parlamentul
    • puterea executivă era exercitată de Guvern și domn
      • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de domn
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
      • atribuțiile domnului:
        • numește și revocă miniștrii
        • numește și confirmă în toate funcțiile publice
        • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
        • este comandant al armatei
        • dreptul de a bate monedă
        • dreptul de a încheia convenții cu alte state
        • conferă ordine și decorații
    • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și organele de judecată
      • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
      • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1923

Context și cauze

  • crearea României Mari prin unificarea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în 1918
  • uniformizarea legislației la nivelul țării
  • unificarea organizării de stat

Trăsături

  • a avut la bază Constituția din 1866
  • are un caracter democratic
  • regele pierde din atribuțiile legislative în favoarea Parlamentului
    • regele nu mai are drept de veto
  • proiectul de lege fundamentală a aparținut Partidului Național Liberal
  • a fost promulgată la data de 28 martie 1923 de regele Ferdinand
  • a fost în vigoare între anii 1923-1938 și 1944-1947

Prevederi

  • Regatul României este un stat național unitar și indivizibil
  • teritoriul României este inalienabil
  • zăcămintele miniere și bogățiile de orice natură ale subsolului aparțin statului
    • sunt exceptate masele de roci comune, carierele de materiale de construcție și depozitele de turbă
  • drepturile și libertățile cetățenești sunt recunoscute, indiferent de originea etnică, limbă și religie
    • libertatea conștiinței
    • libertatea învățământului
    • libertatea presei
    • libertatea întrunirilor
    • libertatea de asociere
    • dreptul la proprietate (are o funcție socială – interesele colective primează în fața intereselor individuale)
    • votul universal (doar bărbații cu vârsta de peste 21 de ani au drept de vot)
  • principiul suveranității naționale
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă era exercitată de Parlament și Rege
      • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților și Senat
      • Parlamentul era ales o dată la 4 ani
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițiază și votează legile
        • discută și votează bugetul
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
      • atribuțiile regelui:
        • sancționează și promulgă legile
        • numește prim-ministrul
        • are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor
    • puterea executivă era exercitată de Guvern și Rege
      • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de rege
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
        • exercită puterea executivă în numele Regelui
        • miniștrii aveau o triplă responsabilitate: politică (în fața Parlamentului), penală (în fața justiției) și civilă (în fața fiecărei părți vătămate)
      • atribuțiile regelui:
        • numește și revocă miniștrii
        • numește și confirmă în toate funcțiile publice
        • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
        • este comandant al armatei
        • dreptul de a bate monedă
        • dreptul de a încheia convenții cu alte state
        • conferă ordine și decorații
    • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și Justiție și organele de judecată
      • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
      • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1991

Context și cauze

  • prăbușirea regimului comunist din România
  • revenirea la un sistem democratic după 1989

Trăsături

  • a consacrat revenirea României la democrație
  • are un caracter democratic
  • a intrat în vigoare pe 8 decembrie 1991
  • a fost revizuită în 2003, în perspectiva aderării României la N.A.T.O (2004) și la Uniunea Europeană (2007)
    • cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale
    • Președintele României este ales pe o perioadă de 5 ani

Prevederi

  • România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil
  • teritoriul României este inalienabil
  • forma de guvernământ: republica
  • drepturile și libertățile cetățenești
    • dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică
    • libertatea individuală
    • dreptul la învățătură
    • dreptul de asociere
    • proprietatea privată
    • secretul corespondenței
    • votul universal (pot vota toate persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani)
  • principiul suveranității naționale
  • pluralismul politic
  • principiul separării puterilor în stat
    • puterea legislativă este exercitată de Parlament
      • Parlamentul este bicameral: Camera Deputaților și Senat
      • Parlamentul este ales o dată la 4 ani
      • atribuțiile Parlamentului:
        • inițiază și votează legile
        • discută și votează bugetul
        • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
        • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
    • puterea executivă este exercitată de Guvern și Președinte
      • Guvernul era condus de un prim-ministru
      • atribuțiile Guvernului:
        • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
        • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
        • Președintele este ales pe o perioadă de 5 ani (până în 2003, acesta era ales pe o perioadă de 4 ani)
      • atribuțiile președintelui:
        • desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru
        • numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
        • revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului
        • poate dizolva Parlamentul
        • este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării
        • veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice → exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate
        • încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului
    • puterea judecătorească este exercitată Înalta Curte de Casație și Justiție și de instanțele judecătorești
      • Curtea Constituțională a României este autoritatea care veghează la respectarea legilor
      • Avocatul poporului are menirea să apere interesele individului
      • justiția este independentă

A fost util acest articol?

Lasă un comentariu

Împreună putem face lucruri mai frumoase

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.