Schița lecției
Constituția din 1866
Context și cauze
- abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și venirea lui Carol I pe tronul României
- dorința oamenilor politici de a moderniza țara
Trăsături
- a fost prima constituție a României
- a fost elaborată după modelul Constituției belgiene din 1831
- a fost elaborată fără concursul străinilor și fără să fie supusă aprobării puterilor europene
- face abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri
- are un caracter democratic
- a fost promulgată de Carol I la 1 iulie 1866
- a stat la baza regimului politic până în 1923
- a fost modificată de trei ori:
- 1879: este modificat art. 7 – cetățenia română putea fi obținută de orice persoană, indiferent de religia sa
- 1884: s-a introdus titlul de Regatul României
- 1917: este modificat articolul care prevede proprietatea privată (modificarea este necesară întocmirii reformei agrare)
Prevederi
- consfințește numele oficial al țării – România
- forma de guvernământ: monarhie constituțională ereditară
- puterea este transmisă ereditar în familia principelui Carol, pe linie masculină
- moștenitorii sunt crescuți în religia țării
- drepturi și libertăți cetățenești
- libertatea conștiinței
- libertatea presei
- libertatea învățământului
- libertatea întrunirilor
- dreptul la proprietate (sacră și inviolabilă)
- votul cenzitar (cetățenii erau împărțiți în categorii, în funcție de avere)
- pentru Adunarea Deputaților, populația vota în patru colegii
- în Colegiile I și II votau marii proprietari funciari
- în Colegiul III votau burghezii
- în Colegiul IV votau țăranii prin intermediul unui reprezentant (votul era indirect)
- pentru Senat, populația vota în două colegii
- în Colegiul I votau marii proprietari funciari
- în Colegiul II votau burghezii
- pentru Adunarea Deputaților, populația vota în patru colegii
- principiul suveranității naționale
- principiul separării puterilor în stat
- puterea legislativă era exercitată de Parlament și domn
- Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților (aleasă pe 4 ani) și Senatul (ales pe 8 ani)
- Parlamentul era ales prin vot cenzitar
- atribuțiile Parlamentului:
- inițierea și votarea legilor
- interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
- acordarea sau retragerea încrederii guvernului
- discutarea și votarea bugetului
- atribuțiile domnului:
- sancționarea și promulgarea legilor (aprobă și face să intre în vigoare legile)
- dreptul de veto absolut (se poate opune la orice lege emisă de Parlament)
- dreptul de a dizolva Parlamentul
- puterea executivă era exercitată de Guvern și domn
- Guvernul era condus de un prim-ministru numit de domn
- atribuțiile Guvernului:
- prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
- gestionează problemele de zi cu zi ale țării
- atribuțiile domnului:
- numește și revocă miniștrii
- numește și confirmă în toate funcțiile publice
- are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
- este comandant al armatei
- dreptul de a bate monedă
- dreptul de a încheia convenții cu alte state
- conferă ordine și decorații
- puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și organele de judecată
- sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
- justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)
- puterea legislativă era exercitată de Parlament și domn
Constituția din 1923
Context și cauze
- crearea României Mari prin unificarea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în 1918
- uniformizarea legislației la nivelul țării
- unificarea organizării de stat
Trăsături
- a avut la bază Constituția din 1866
- are un caracter democratic
- regele pierde din atribuțiile legislative în favoarea Parlamentului
- regele nu mai are drept de veto
- proiectul de lege fundamentală a aparținut Partidului Național Liberal
- a fost promulgată la data de 28 martie 1923 de regele Ferdinand
- a fost în vigoare între anii 1923-1938 și 1944-1947
Prevederi
- Regatul României este un stat național unitar și indivizibil
- teritoriul României este inalienabil
- zăcămintele miniere și bogățiile de orice natură ale subsolului aparțin statului
- sunt exceptate masele de roci comune, carierele de materiale de construcție și depozitele de turbă
- drepturile și libertățile cetățenești sunt recunoscute, indiferent de originea etnică, limbă și religie
- libertatea conștiinței
- libertatea învățământului
- libertatea presei
- libertatea întrunirilor
- libertatea de asociere
- dreptul la proprietate (are o funcție socială – interesele colective primează în fața intereselor individuale)
- votul universal (doar bărbații cu vârsta de peste 21 de ani au drept de vot)
- principiul suveranității naționale
- principiul separării puterilor în stat
- puterea legislativă era exercitată de Parlament și Rege
- Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților și Senat
- Parlamentul era ales o dată la 4 ani
- atribuțiile Parlamentului:
- inițiază și votează legile
- discută și votează bugetul
- interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
- acordarea sau retragerea încrederii guvernului
- atribuțiile regelui:
- sancționează și promulgă legile
- numește prim-ministrul
- are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor
- puterea executivă era exercitată de Guvern și Rege
- Guvernul era condus de un prim-ministru numit de rege
- atribuțiile Guvernului:
- prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
- gestionează problemele de zi cu zi ale țării
- exercită puterea executivă în numele Regelui
- miniștrii aveau o triplă responsabilitate: politică (în fața Parlamentului), penală (în fața justiției) și civilă (în fața fiecărei părți vătămate)
- atribuțiile regelui:
- numește și revocă miniștrii
- numește și confirmă în toate funcțiile publice
- are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
- este comandant al armatei
- dreptul de a bate monedă
- dreptul de a încheia convenții cu alte state
- conferă ordine și decorații
- puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și Justiție și organele de judecată
- sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
- justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)
- puterea legislativă era exercitată de Parlament și Rege
Constituția din 1991
Context și cauze
- prăbușirea regimului comunist din România
- revenirea la un sistem democratic după 1989
Trăsături
- a consacrat revenirea României la democrație
- are un caracter democratic
- a intrat în vigoare pe 8 decembrie 1991
- a fost revizuită în 2003, în perspectiva aderării României la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007)
- cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale
- Președintele României este ales pe o perioadă de 5 ani
Prevederi
- România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil
- teritoriul României este inalienabil
- forma de guvernământ: republica
- drepturile și libertățile cetățenești
- dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică
- libertatea individuală
- dreptul la învățătură
- dreptul de asociere
- proprietatea privată
- secretul corespondenței
- votul universal (pot vota toate persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani)
- principiul suveranității naționale
- pluralismul politic
- principiul separării puterilor în stat
- puterea legislativă este exercitată de Parlament
- Parlamentul este bicameral: Camera Deputaților și Senat
- Parlamentul este ales o dată la 4 ani
- atribuțiile Parlamentului:
- inițiază și votează legile
- discută și votează bugetul
- interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
- acordarea sau retragerea încrederii guvernului
- puterea executivă este exercitată de Guvern și Președinte
- Guvernul este condus de un prim-ministru
- atribuțiile Guvernului:
- prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
- gestionează problemele de zi cu zi ale țării
- Președintele este ales pe o perioadă de 5 ani (până în 2003, acesta era ales pe o perioadă de 4 ani)
- atribuțiile președintelui:
- desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru
- numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
- revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului
- poate dizolva Parlamentul
- este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării
- veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice → exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate
- încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului
- puterea judecătorească este exercitată Înalta Curte de Casație și Justiție și de instanțele judecătorești
- Curtea Constituțională a României este autoritatea care veghează la respectarea legilor
- Avocatul Poporului are menirea să apere interesele individului
- justiția este independentă
- puterea legislativă este exercitată de Parlament