Constituțiile democratice din România

Constituția din 1866

Context și cauze

• abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și venirea lui Carol I pe tronul României
• dorința oamenilor politici de a moderniza țara

Trăsături

• a fost prima constituție a României
• a fost elaborată după modelul Constituției belgiene din 1831
• a fost elaborată fără concursul străinilor și fără să fie supusă aprobării puterilor europene
• face abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri
• are un caracter democratic
• a fost promulgată de Carol I la 1 iulie 1866
• a stat la baza regimului politic până în 1923
• a fost modificată de trei ori:
  • 1879: este modificat art. 7 – cetățenia română putea fi obținută de orice persoană, indiferent de religia sa
  • 1884: s-a introdus titlul de Regatul României
  • 1917: este modificat articolul care prevede proprietatea privată (modificarea este necesară întocmirii reformei agrare)

Prevederi

• consfințește numele oficial al țării – România
• forma de guvernământ: monarhie constituțională ereditară
  • puterea este transmisă ereditar în familia principelui Carol, pe linie masculină
  • moștenitorii sunt crescuți în religia țării
• drepturi și libertăți cetățenești
  • libertatea conștiinței
  • libertatea presei
  • libertatea învățământului
  • libertatea întrunirilor
  • dreptul la proprietate (sacră și inviolabilă)
  • votul cenzitar (cetățenii erau împărțiți în categorii, în funcție de avere)
    • pentru Adunarea Deputaților, populația vota în patru colegii
      • în Colegiile I și II votau marii proprietari funciari
      • în Colegiul III votau burghezii
      • în Colegiul IV votau țăranii prin intermediul unui reprezentant (votul era indirect)
    • pentru Senat, populația vota în două colegii
      • în Colegiul I votau marii proprietari funciari
      • în Colegiul II votau burghezii
• principiul suveranității naționale
• principiul separării puterilor în stat
  • puterea legislativă era exercitată de Parlament și domn
    • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților (aleasă pe 4 ani) și Senatul (ales pe 8 ani)
    • Parlamentul era ales prin vot cenzitar
    • atribuțiile Parlamentului:
      • inițierea și votarea legilor
      • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
      • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
      • discutarea și votarea bugetului
    • atribuțiile domnului:
      • sancționarea și promulgarea legilor (aprobă și face să intre în vigoare legile)
      • dreptul de veto absolut (se poate opune la orice lege emisă de Parlament)
      • dreptul de a dizolva Parlamentul
  • puterea executivă era exercitată de Guvern și domn
    • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de domn
    • atribuțiile Guvernului:
      • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
      • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
    • atribuțiile domnului:
      • numește și revocă miniștrii
      • numește și confirmă în toate funcțiile publice
      • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
      • este comandant al armatei
      • dreptul de a bate monedă
      • dreptul de a încheia convenții cu alte state
      • conferă ordine și decorații
  • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și organele de judecată
    • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
    • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1923

Context și cauze

• crearea României Mari prin unificarea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu România în 1918
• uniformizarea legislației la nivelul țării
• unificarea organizării de stat

Trăsături

• a avut la bază Constituția din 1866
• are un caracter democratic
• regele pierde din atribuțiile legislative în favoarea Parlamentului
  • regele nu mai are drept de veto
• proiectul de lege fundamentală a aparținut Partidului Național Liberal
• a fost promulgată la data de 28 martie 1923 de regele Ferdinand
• a fost în vigoare între anii 1923-1938 și 1944-1947

Prevederi

• Regatul României este un stat național unitar și indivizibil
• teritoriul României este inalienabil
• zăcămintele miniere și bogățiile de orice natură ale subsolului aparțin statului
  • sunt exceptate masele de roci comune, carierele de materiale de construcție și depozitele de turbă
• drepturile și libertățile cetățenești sunt recunoscute, indiferent de originea etnică, limbă și religie
  • libertatea conștiinței
  • libertatea învățământului
  • libertatea presei
  • libertatea întrunirilor
  • libertatea de asociere
  • dreptul la proprietate (are o funcție socială – interesele colective primează în fața intereselor individuale)
  • votul universal (doar bărbații cu vârsta de peste 21 de ani au drept de vot)
• principiul suveranității naționale
• principiul separării puterilor în stat
  • puterea legislativă era exercitată de Parlament și Rege
    • Parlamentul era bicameral: Adunarea Deputaților și Senat
    • Parlamentul era ales o dată la 4 ani
    • atribuțiile Parlamentului:
      • inițiază și votează legile
      • discută și votează bugetul
      • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
      • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
    • atribuțiile regelui:
      • sancționează și promulgă legile
      • numește prim-ministrul
      • are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor
  • puterea executivă era exercitată de Guvern și Rege
    • Guvernul era condus de un prim-ministru numit de rege
    • atribuțiile Guvernului:
      • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
      • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
      • exercită puterea executivă în numele Regelui
      • miniștrii aveau o triplă responsabilitate: politică (în fața Parlamentului), penală (în fața justiției) și civilă (în fața fiecărei părți vătămate)
    • atribuțiile regelui:
      • numește și revocă miniștrii
      • numește și confirmă în toate funcțiile publice
      • are drept de amnistie politică (poate anula pedepsele)
      • este comandant al armatei
      • dreptul de a bate monedă
      • dreptul de a încheia convenții cu alte state
      • conferă ordine și decorații
  • puterea judecătorească era exercitată de Curtea de Casație și Justiție și organele de judecată
    • sentințele judecătorești se pronunțau în numele legii și se executau în numele monarhului
    • justiția era independentă – judecătorii erau inamovibili (nu puteau fi înlocuiți sau numiți de factorul politic)

Constituția din 1991

Context și cauze

• prăbușirea regimului comunist din România
• revenirea la un sistem democratic după 1989

Trăsături

• a consacrat revenirea României la democrație
• are un caracter democratic
• a intrat în vigoare pe 8 decembrie 1991
• a fost revizuită în 2003, în perspectiva aderării României la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007)
  • cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale
  • Președintele României este ales pe o perioadă de 5 ani

Prevederi

• România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil
• teritoriul României este inalienabil
• forma de guvernământ: republica
• drepturile și libertățile cetățenești
  • dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică
  • libertatea individuală
  • dreptul la învățătură
  • dreptul de asociere
  • proprietatea privată
  • secretul corespondenței
  • votul universal (pot vota toate persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani)
• principiul suveranității naționale
• pluralismul politic
• principiul separării puterilor în stat
  • puterea legislativă este exercitată de Parlament
    • Parlamentul este bicameral: Camera Deputaților și Senat
    • Parlamentul este ales o dată la 4 ani
    • atribuțiile Parlamentului:
      • inițiază și votează legile
      • discută și votează bugetul
      • interpelarea miniștrilor (controlul acestora)
      • acordarea sau retragerea încrederii guvernului
  • puterea executivă este exercitată de Guvern și Președinte
    • Guvernul este condus de un prim-ministru
    • atribuțiile Guvernului:
      • prezintă proiecte de lege în fața Parlamentului
      • gestionează problemele de zi cu zi ale țării
    • Președintele este ales pe o perioadă de 5 ani (până în 2003, acesta era ales pe o perioadă de 4 ani)
    • atribuțiile președintelui:
      • desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru
      • numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament
      • revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului
      • poate dizolva Parlamentul
      • este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării
      • veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice → exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate
      • încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului
  • puterea judecătorească este exercitată Înalta Curte de Casație și Justiție și de instanțele judecătorești
    • Curtea Constituțională a României este autoritatea care veghează la respectarea legilor
    • Avocatul Poporului are menirea să apere interesele individului
    • justiția este independentă