România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste

Instaurarea comunismului în România

Factorii care au favorizat preluarea puterii de către comuniști

• prezența trupelor sovietice pe teritoriul României
  • acestea au staționat pe teritoriul țării între anii 1944-1958
• Acordul de procentaj → înțelegere încheiată în 1944, la Moscova, între Stalin (liderul URSS) și Winston Churchill (prim-ministrul Angliei), care prevedea împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență
  • România intra sub influența Moscovei în proporție de 90% și 10% a Angliei
• tratatul de pace încheiat între România și coaliția Națiunilor Unite în cadrul Conferinței de pace de la Paris (1946-1947)
  • România era considerată un stat învins în cel de-Al Doilea Război Mondial
  • România era obligată să plătească mari despăgubiri de război Uniunii Sovietice → acest fapt a accentuat controlul URSS asupra României
• Partidul Comunist Român se bucura de sprijinul Moscovei
  • URSS sprijinea Partidul Comunist din România, atât financiar, cât și prin trimiterea de consilieri sovietici în țară

Etapele instaurării comunismului

• instaurarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945
  • guvernul a fost impus de comisarul sovietic Andrei Vîșinski
  • guvernul era dominat de comuniști, care dețineau cele mai importante ministere
• falsificarea alegerilor legislative din noiembrie 1946
  • câștigate de PNȚ, alegerile au fost falsificate în favoarea comuniștilor
• eliminarea opoziției democratice în vara anului 1947 → PNȚ și PNL au fost desființate, iar liderii lor au fost arestați, găsindu-și sfârșitul în închisorile comuniste (Iuliu Maniu, Ion Mihalache – PNȚ, Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu – PNL)
  • înscenarea de la Tămădău (iulie 1947) → unui număr important de fruntași național-țărăniști li s-a oferit ocazia de a fugi în străinătate → aceștia au fost arestați, judecați și închiși pe viață → P.N.Ț a fost desființat
  • PNL s-a autodizolvat
• abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947
  • monarhia este abolită și se proclamă Republica Populară Română (devenită Republica Socialistă România în 1965)

Regimul stalinist în România

• a funcționat între anii 1948-1965
  • conducătorul țării a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej
• a fost un regim foarte dur, asemănător cu cel instaurat de Stalin în URSS
  • s-au luat măsuri de consolidare a regimului comunist (inclusiv marginalizarea sau eliminarea adversarilor politici – exemplu: Lucrețiu Pătrășcanu)

Practici politice totalitare

• crearea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român
  • a apărut în urma fuziunii dintre Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat
• adoptarea Constituției din 1948
  • România devenea republică populară
  • avea rolul de a legitima noul regim
• naționalizarea principalelor mijloace de producție
  • s-a realizat prin legea naționalizării întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi din 11 iunie 1948 (vezi legea)
  • marile întreprinderi au trecut în proprietatea statului fără să se acorde despăgubiri
• industrializarea forțată
  • a fost o constantă a regimului comunist
  • a provocat mari dezechilibre economice
  • accentul era pus pe dezvoltarea industriei grele (industria constructoare de mașini, industria metalurgică, industria minieră, industria chimică și petrochimică etc.)
• centralizarea economică
  • economia de piață a fost înlocuită cu o economie controlată de stat, planificată în baza unor planuri inițial anuale, apoi cincinale
• colectivizarea agriculturii
  • procesul s-a desfășurat între anii 1949-1962
  • țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor Agricole Colective, numite ulterior Cooperative Agricole de Producție (CAP)
  • țăranii care opuneau rezistență erau arestați, torturați (unii erau omorâți)
  • cele mai dure măsuri au fost luate împotriva țăranilor bogați (chiaburi)
  • peste 80.000 de țărani au fost arestați
• poliția politică
  • a luat ființă în 1948 sub numele de Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea)
  • la început a fost coordonată de agenți sovietici
  • a fost principalul element al represiunii
  • i-a vizat pe cei care se opuneau regimului comunist: intelectuali, preoți, oameni politici, oameni de cultură, conducători ai armatei etc.
• teroarea / represiunea
  • erau vizați toți cei care se opuneau regimului
  • cei care se opuneau comuniștilor erau amenințați, arestați, torturați, omorâți
  • victime: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Constantin I.C. Brătianu
  • închisori comuniste: Aiud, Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat, Pitești
  • lagăre de concentrare și de muncă: Canalul Dunăre – Marea Neagră
  • între anii 1949-1952 a avut loc Fenomenul Pitești → prin bătăi și torturi se urmărea „reeducarea” deținuților politici
• monopolul asupra culturii
  • s-a reorganizat învățământul după model sovietic
  • limba rusă a fost introdusă în școli
  • Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului, iar Biserica Greco-Catolică a fost desființată
  • a apărut o nouă orientare culturală numită „proletcultism” (cultura proletariatului) → realizarea unor opere artistice având ca temă lupta de clasă

Etapele regimului stalinist

• perioada anilor 1948-1960
  • România urmează politica Moscovei
  • 1949: la inițiativa URSS ia naștere Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER – organizație economică creată ca replică la Planul Marshall din 1947) din care făceau parte statele comuniste
  • 1955: România este membru fondator al Tratatului de la Varșovia (alianță militară fondată ca replică la constituirea NATO din 1949)
  • 1956: România participă la înfrângerea revoluției din Ungaria → în 1958, trupele sovietice se retrag din România → începutul procesului de desovietizare a României
• perioada anilor 1960-1965
  • are loc îndepărtarea României de URSS și apropierea de China
  • sunt reluate legăturile cu Occidentul
  • sunt eliberați ultimii deținuți politici
  • 1964: România respinge planul Valev (conform acestuia, România trebuia să devină un stat preponderent agricol)
  • 1964: Declarația P.M.R. din aprilie 1964 → se respingea modelul unic de socialism → statul român proclama dreptul fiecărei țări de a edifica propriul model de socialism (a fost momentul de apogeu al politicii de desovietizare a României)

Regimul național-comunist în România

• a funcționat între anii 1965-1989
  • conducătorul țării a fost Nicolae Ceaușescu
• în primii ani a fost o perioadă de liberalizare
• după 1971 s-a revenit la practicile staliniste
• a accentuat tendința națională inițiată de Gheorghe Gheorghiu-Dej

Etapele regimului național-comunist

• perioada anilor 1965-1971
  • a fost o perioadă de liberalizare a regimului
    • controlul cenzurii s-a diminuat
    • a avut loc o deschidere către cultura occidentală
  • Nicolae Ceaușescu a continuat politica de distanțare față de URSS
  • Nicolae Ceaușescu și-a consolidat poziția
    • 1965: a fost adoptată o nouă constituție → se modifica numele statului (Republica Populară Română a devenit Republica Socialistă România)
    • 1965: partidul unic (P.M.R.) revenea la vechea titulatură: Partidul Comunist Român
    • a criticat abuzurile Securității din anii ‘40 și ‘50
    • 1968: refuzul lui Ceaușescu de a lua parte la invazia trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia, care avea ca scop înăbușirea „Primăverii de la Praga” → acest refuz a contribuit la creșterea prestigiului României → Ceaușescu s-a bucurat de vizita unor importanți lideri occidentali, fiind primit în marile capitale occidentale
    • 1968: președintele francez Charles de Gaulle vizitează România
    • 1969: președintele american Richard Nixon vizitează România → Richard Nixon a fost primul președinte american care a vizitat o țară socialistă
• perioada anilor 1971-1989
  • 1971: turneul lui Nicolae Ceaușescu din țările comuniste din Asia
    • este impresionat de cultul personalității liderilor Mao ZeDong (China) și Kim Ir Sen (Coreea de Nord)
  • 1971: la întoarcerea din turneul din Asia, Ceaușescu adoptă ”tezele din iulie”
    • inspirat de ce a văzut în țările comuniste din Asia, acesta inaugurează o „revoluție culturală”
    • instituirea unui control sever asupra culturii, presei și învățământului
    • abandonarea deschiderii către Occident
    • mijloacele de comunicare în masă aveau obligația de a difuza doar producții culturale românești, cu teme socialiste
    • operele artistice și literare trebuiau să promoveze subiecte cu caracter național
    • s-a consolidat cultul personalității lui Ceaușescu → liderul comunist a devenit subiectul principal al producțiilor culturale
  • 1974: crearea funcției de președinte al Republicii Socialiste România
    • funcție deținută de Nicolae Ceaușescu
    • liderul comunist inaugurează socialismul dinastic → promovarea membrilor familiei în funcții de stat și de partid
  • 1975: semnarea Actului Final de la Helsinki
    • Ceaușescu se angaja să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale
  • criza economică
    • cauzată de investițiile în industria grea și în proiectele megalomane (Canalul Dunăre – Marea Neagră, Casa Poporului, Transfăgărășanul, Hidrocentrala Porțile de Fier etc.)
    • în 1981, datoria externă a țării s-a ridicat la 10,2 miliarde de dolari
    • Ceaușescu a luat decizia de a plăti integral datoria externă până în anul 1990
    • impunerea unui regim de austeritate: raționalizarea alimentelor de bază (pâine, lapte, făină, carne), a energiei electrice, a combustibilului pentru mașini → a scăzut nivelul de trai → furia populară → regimul comunist cade în 1989

Disidență anticomunistă

• disidență anticomunistă = mișcare îndreptată împotriva regimului comunist
• disidenții au contribuit, prin acțiunile lor, la prăbușirea regimului comunist din România

Forme de disidență anticomunistă

• rezistența armată
  • la sfârșitul anilor ‘40 au apărut grupuri de rezistență armată, care s-au refugiat în munți: Sumanele Negre, Haiducii Muscelului etc.
  • lideri ai rezistenței armate: Gheorghe Arsenescu, Toma Arnăuțoiu, Ion Gavrilă Ogoranu
  • aceștia sperau că SUA va interveni și va restabili democrația în România
• grevele muncitorești
  • 1977: greva minerilor din valea Jiului → aceștia au formulat doar revendicări economice
    • Nicolae Ceaușescu a negociat personal cu minerii → deși a promis că nu va lua măsuri împotriva minerilor, liderii grevei au fost arestați
  • 1987: greva muncitorilor de la uzinele Tractorul și Steagul Roșu din Brașov
• mitinguri de protest
  • 1987: manifestația studenților ieșeni
• protestul intelectualilor români
  • aceștia cereau respectarea drepturilor omului
  • exemple: Paul Goma, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Vlad Georgescu
• critici din interiorul partidului
  • „Scrisoarea celor șase” → autorii îl acuzau pe Ceaușescu de nerespectarea Actului Final de la Helsinki, de prăbușirea prestigiului internațional al țării etc.
  • autori: Gheorghe Apostol, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, Grigore Răceanu
• activitatea secției românești a postului de radio „Europa Liberă”
  • în România erau difuzate scrisorile de protest ale disidenților români și diferite știri din Occident

Construcția democrației postdecembriste

Cauzele revoluției din 1989

• economice
  • industrie neperformantă
  • dislocarea țărănimii de la sate
  • sistematizarea satelor și orașelor
• sociale și culturale
  • raționalizarea alimentelor
  • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Etapele revoluției din 1989

• 16 decembrie 1989: încep protestele în Timișoara
  • cauza: autoritățile comuniste au încercat să-l evacueze din Timișoara pe pastorul reformat Laszlo Tokes
  • protestele s-au extins și în celelalte orașe din țară
• 22 decembrie: Ceaușescu convoacă în București un miting de sprijin
  • mulțimea protestează
  • soții Ceaușescu fug → puterea este preluată de Frontul Salvării Naționale (FSN)
  • Nicolae și Elena Ceaușescu sunt arestați la Târgoviște
• 25 decembrie 1989: are loc judecarea și executarea soților Ceaușescu
• România a fost singura țară unde căderea regimului s-a făcut prin violență

Etapele construcției democrației postdecembriste

• 31 decembrie 1989: FSN emite un decret lege care permitea revenirea la pluripartidism
  • reapar partidele istorice PNL și PNȚ
• 1990: au loc mineriadele
• 1990: proclamația de la Timișoara
  • prevedea interzicerea participării la primele trei alegeri legislative a foștilor activiști comuniști și a foștilor ofițeri de Securitate
• 1990: au fost organizate primele alegeri libere
  • au fost câștigate de FSN
  • Ion Iliescu este ales președinte al României
• 1991: adoptarea Constituției
  • are la bază principii democratice
• 1996: alegerile parlamentare au fost câștigate de Convenția Democrată Română, iar cele prezidențiale de Emil Constantinescu