Sprijină acest proiect
Dragă cititorule, Acest site este o inițiativă privată. Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce mai departe acest proiect. Îl poți susține prin donații, prin intermediul platformelor de mai jos. Orice ajutor este binevenit. Îți mulțumim în avans!

Instaurarea comunismului în România

Factorii care au favorizat preluarea puterii de către comuniști

  • prezența trupelor sovietice pe teritoriul României
    • acestea au staționat pe teritoriul țării între anii 1944-1958
  • Acordul de procentaj → înțelegere încheiată în 1944, la Moscova, între Stalin (liderul U.R.S.S.) și Winston Churchill (prim-ministrul Angliei), care prevedea împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență
    • România intra sub influența Moscovei în proporție de 90% și 10% a Angliei
  • tratatul de pace încheiat între România și coaliția Națiunilor Unite în cadrul Conferinței de pace de la Paris (1946-1947)
    • România era considerată un stat învins în cel de-al Doilea Război Mondial
    • România era obligată să plătească mari despăgubiri de război Uniunii Sovietice → acest fapt a accentuat controlul U.R.S.S. asupra României
  • Partidul Comunist Român se bucura de sprijinul Moscovei
    • U.R.S.S. sprijinea Partidul Comunist din România, atât financiar, cât și prin trimiterea de consilieri sovietici în țară

Etapele instaurării comunismului

  • instaurarea guvernului Petru Groza la 6 martie 1945
    • guvernul a fost impus de comisarul sovietic Andrei Vîșinski
    • guvernul era dominat de comuniști, care dețineau cele mai importante ministere
  • falsificarea alegerilor legislative din noiembrie 1946
    • câștigate de P.N.Ț., alegerile au fost falsificate în favoarea comuniștilor
  • eliminarea opoziției democratice în vara anului 1947 → P.N.Ț. și P.N.L. au fost desființate, iar liderii lor au fost arestați, găsindu-și sfârșitul în închisorile comuniste (Iuliu Maniu, Ion Mihalache – P.N.Ț., Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe Brătianu – P.N.L.)
    • înscenarea de la Tămădău (iulie 1947) → unui număr important de fruntași național-țărăniști li s-a oferit ocazia de a fugi în străinătate → aceștia au fost arestați, judecați și închiși pe viață → P.N.Ț a fost desființat
    • P.N.L. s-a autodizolvat
  • abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947
    • monarhia este abolită și se proclamă Republica Populară Română (devenită Republica Socialistă România în 1965)

Regimul stalinist în România

  • a funcționat între anii 1948-1965
    • conducătorul țării a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej
  • a fost un regim foarte dur, asemănător cu cel instaurat de Stalin în U.R.S.S.
    • s-au luat măsuri de consolidare a regimului comunist (inclusiv marginalizarea sau eliminarea adversarilor politici – exemplu: Lucrețiu Pătrășcanu)

Practici politice totalitare

  • crearea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român
    • a apărut în urma fuziunii dintre Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat
  • adoptarea Constituției din 1948
    • România devenea republică populară
    • avea rolul de a legitima noul regim
  • naționalizarea principalelor mijloace de producție
    • s-a realizat prin legea naționalizării întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi din 11 iunie 1948 (vezi legea)
    • marile întreprinderi au trecut în proprietatea statului fără să se acorde despăgubiri
  • industrializarea forțată
    • a fost o constantă a regimului comunist
    • a provocat mari dezechilibre economice
    • accentul era pus pe dezvoltarea industriei grele (industria constructoare de mașini, industria metalurgică, industria minieră, industria chimică și petrochimică etc.)
    • centralizarea economică
    • economia de piață a fost înlocuită cu o economie controlată de stat, planificată în baza unor planuri inițial anuale, apoi cincinale
  • colectivizarea agriculturii
    • procesul s-a desfășurat între anii 1949-1962
    • țăranii erau obligați să își cedeze proprietățile Gospodăriilor Agricole Colective, numite ulterior Cooperative Agricole de Producție (C.A.P.)
    • țăranii care opuneau rezistență erau arestați, torturați (unii erau omorâți)
    • cele mai dure măsuri au fost luate împotriva țăranilor bogați (chiaburi)
    • peste 80.000 de țărani au fost arestați
  • poliția politică
    • a luat ființă în 1948 sub numele de Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea)
    • la început a fost coordonată de agenți sovietici
    • a fost principalul element al represiunii
    • i-a vizat pe cei care se opuneau regimului comunist: intelectuali, preoți, oameni politici, oameni de cultură, conducători ai armatei etc.
  • teroarea / represiunea
    • erau vizați toți cei care se opuneau regimului
    • cei care se opuneau comuniștilor erau amenințați, arestați, torturați, omorâți
    • victime: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Constantin I.C. Brătianu
    • închisori comuniste: Aiud, Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat, Pitești
    • lagăre de concentrare și de muncă: Canalul Dunăre – Marea Neagră
    • între anii 1949-1952 a avut loc Fenomenul Pitești → prin bătăi și torturi se urmărea ”reeducarea” deținuților politici
  • monopolul asupra culturii
    • s-a reorganizat învățământul după model sovietic
    • limba rusă a fost introdusă în școli
    • Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului, iar Biserica Greco-Catolică a fost desființată
    • a apărut o nouă orientare culturală numită ”proletcultism” (cultura proletariatului) → realizarea unor opere artistice având ca temă lupta de clasă

Etapele regimului stalinist

  • perioada anilor 1948-1960
    • România urmează politica Moscovei
    • 1949: la inițiativa U.R.S.S. ia naștere Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R. – organizație economică creată ca replică la Planul Marshall din 1947) din care făceau parte statele comuniste
    • 1955: România este membru fondator al Tratatului de la Varșovia (alianță militară fondată ca replică la constituirea N.A.T.O. din 1949)
    • 1956: România participă la înfrângerea revoluției din Ungaria → în 1958, trupele sovietice se retrag din România → începutul procesului de desovietizare a României
  • perioada anilor 1960-1965
    • are loc îndepărtarea României de U.R.S.S. și apropierea de China
    • sunt reluate legăturile cu Occidentul
    • sunt eliberați ultimii deținuți politici
    • 1964: România respinge planul Valev (conform acestuia, România trebuia să devină un stat preponderent agricol)
    • 1964: Declarația P.M.R. din aprilie 1964 → se respingea modelul unic de socialism → statul român proclama dreptul fiecărei țări de a edifica propriul model de socialism (a fost momentul de apogeu al politicii de desovietizare a României)

Regimul național-comunist în România

  • a funcționat între anii 1965-1989
    • conducătorul țării a fost Nicolae Ceaușescu
  • în primii ani a fost o perioadă de liberalizare
  • după 1971 s-a revenit la practicile staliniste
  • a accentuat tendința națională inițiată de Gheorghe Gheorghiu-Dej

Etapele regimului național-comunist

  • perioada anilor 1965-1971
    • a fost o perioadă de liberalizare a regimului
      • controlul cenzurii s-a diminuat
      • a avut loc o deschidere către cultura occidentală
    • Nicolae Ceaușescu a continuat politica de distanțare față de U.R.S.S.
    • Nicolae Ceaușescu și-a consolidat poziția
      • 1965: a fost adoptată o nouă constituție → se modifica numele statului (Republica Populară Română a devenit Republica Socialistă România)
      • 1965: partidul unic (P.M.R.) revenea la vechea titulatură: Partidul Comunist Român
      • a criticat abuzurile Securității din anii ‘40 și ‘50
      • 1968: refuzul lui Ceaușescu de a lua parte la invazia trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia, care avea ca scop înăbușirea ”Primăverii de la Praga” → acest refuz a contribuit la creșterea prestigiului României → Ceaușescu s-a bucurat de vizita unor importanți lideri occidentali, fiind primit în marile capitale occidentale
      • 1968: președintele francez Charles de Gaulle vizitează România
      • 1969: președintele american Richard Nixon vizitează România → Richard Nixon a fost primul președinte american care a vizitat o țară socialistă
  • perioada anilor 1971-1989
    • 1971: turneul lui Nicolae Ceaușescu din țările comuniste din Asia
    • 1971: la întoarcerea din turneul din Asia, Ceaușescu adoptă ”tezele din iulie
      • inspirat de ce a văzut în țările comuniste din Asia, acesta inaugurează o ”revoluție culturală”
      • instituirea unui control sever asupra culturii, presei și învățământului
      • abandonarea deschiderii către Occident
      • mijloacele de comunicare în masă aveau obligația de a difuza doar producții culturale românești, cu teme socialiste
      • operele artistice și literare trebuiau să promoveze subiecte cu caracter național
      • s-a consolidat cultul personalității lui Ceaușescu → liderul comunist a devenit subiectul principal al producțiilor culturale
    • 1974: crearea funcției de președinte al Republicii Socialiste România
      • funcție deținută de Nicolae Ceaușescu
      • liderul comunist inaugurează socialismul dinastic → promovarea membrilor familiei în funcții de stat și de partid
    • 1975: semnarea Actului Final de la Helsinki
      • Ceaușescu se angaja să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale
    • criza economică
      • cauzată de investițiile în industria grea și în proiectele megalomane (Canalul Dunăre – Marea Neagră, Casa Poporului, Transfăgărășanul, Hidrocentrala Porțile de Fier etc.)
      • în 1981, datoria externă a țării s-a ridicat la 10,2 miliarde de dolari
      • Ceaușescu a luat decizia de a plăti integral datoria externă până în anul 1990
      • impunerea unui regim de austeritate: raționalizarea alimentelor de bază (pâine, lapte, făină, carne), a energiei electrice, a combustibilului pentru mașini → a scăzut nivelul de trai → furia populară → regimul comunist cade în 1989

Disidență anticomunistă

  • disidență anticomunistă = mișcare îndreptată împotriva regimului comunist
  • disidenții au contribuit, prin acțiunile lor, la prăbușirea regimului comunist din România

Forme de disidență anticomunistă

  • rezistența armată
    • la sfârșitul anilor ‘40 au apărut grupuri de rezistență armată, care s-au refugiat în munți: Sumanele Negre, Haiducii Muscelului etc.
    • lideri ai rezistenței armate: Gheorghe Arsenescu, Toma Arnăuțoiu, Ion Gavrilă Ogoranu
    • aceștia sperau că S.U.A. va interveni și va restabili democrația în România
  • grevele muncitorești
    • 1977: greva minerilor din valea Jiului → aceștia au formulat doar revendicări economice
    • Nicolae Ceaușescu a negociat personal cu minerii → deși a promis că nu va lua măsuri împotriva minerilor, liderii grevei au fost arestați
  • mitinguri de protest
    • 1987: manifestația studenților ieșeni
    • 1987: greva muncitorilor de la uzinele Tractorul și Steagul Roșu din Brașov
  • protestul intelectualilor români
    • aceștia cereau respectarea drepturilor omului
    • exemple: Paul Goma, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Vlad Georgescu
  • critici din interiorul partidului
    • ”Scrisoarea celor șase” → autorii îl acuzau pe Ceaușescu de nerespectarea Actului Final de la Helsinki, de prăbușirea prestigiului internațional al țării etc.
    • autori: Gheorghe Apostol, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, Grigore Răceanu
  • activitatea secției românești a postului de radio ”Europa Liberă”
    • în România erau difuzate scrisorile de protest ale disidenților români și diferite știri din Occident

Construcția democrației postdecembriste

Cauzele revoluției din 1989

  • economice
    • industrie neperformantă
    • dislocarea țărănimii de la sate
    • sistematizarea satelor și orașelor
  • sociale și culturale
    • raționalizarea alimentelor
    • nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Etapele revoluției din 1989

  • 16 decembrie 1989: încep protestele în Timișoara
    • cauza: autoritățile comuniste au încercat să-l evacueze din Timișoara pe pastorul reformat Laszlo Tokes
    • protestele s-au extins și în celelalte orașe din țară
  • 22 decembrie: Ceaușescu convoacă în București un miting de sprijin
    • mulțimea protestează
    • soții Ceaușescu fug → puterea este preluată de Frontul Salvării Naționale (F.S.N.)
    • Nicolae și Elena Ceaușescu sunt arestați la Târgoviște
  • 25 decembrie 1989: are loc judecarea și executarea soților Ceaușescu
  • România a fost singura țară unde căderea regimului s-a făcut prin violență

Etapele construcției democrației postdecembriste

  • 31 decembrie 1989: F.S.N. emite un decret lege care permitea revenirea la pluripartidism
    • reapar partidele istorice P.N.L. și P.N.Ț.
  • 1990: au loc mineriadele
  • 1990: proclamația de la Timișoara
    • prevedea interzicerea participării la primele trei alegeri legislative a foștilor activiști comuniști și a foștilor ofițeri de Securitate
  • 1990: au fost organizate primele alegeri libere
    • au fost câștigate de F.S.N.
    • Ion Iliescu este ales președinte al României
  • 1991: adoptarea Constituției
    • are la bază principii democratice
  • 1996: alegerile parlamentare au fost câștigate de Convenția Democrată Română, iar cele prezidențiale de Emil Constantinescu

A fost util acest articol?

Autor

Profesor de istorie la Școala Gimnazială ”Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Buhuși

Adaugă un comentariu

Cărți de istorie

Ghid de pregătire

Click to Hide Advanced Floating Content
Bacalaureat

Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat

Pentru a vedea oferta disponibilă, accesează link-ul de mai jos. Vezi oferta
error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.