Sprijină acest proiect
Dragă cititorule, Acest site este o inițiativă privată. Avem nevoie de ajutorul tău pentru a duce mai departe acest proiect. Îl poți susține prin donații, prin intermediul platformelor de mai jos. Orice ajutor este binevenit. Îți mulțumim în avans!

Regimurile politice din România în secolul al XX-lea

  • 1901-1938: regim democratic
  • 1938-1940: regim autoritar
  • 1940-1941: România devine un stat național-legionar
    • Ion Antonescu a guvernat cu sprijinul legionarilor
    • regimul politic din România capătă caracteristicile unui regim totalitar de extremă dreaptă
  • 1941-1944: regim de dictatură militară
    • întreaga putere era concentrată în mâinile mareșalului Ion Antonescu
    • Ion Antonescu guverna prin decrete-legi
  • 1948-1989: regim comunist
    • partid unic: Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român
    • cenzura
    • teroarea
    • poliție politică: Securitatea
    • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    • colectivizarea agriculturii
  • 1990-prezent: regim democratic
    • votul universal
    • pluripartidismul
    • separarea puterilor în stat

Trăsăturile regimului politic în România interbelică

  • dispare rotativa guvernamentală
  • dispar partidele conservatoare
  • Partidul Național Liberal își consolidează pozițiile
  • apar noi partide: Partidul Țărănesc, Partidul Național Român (din Transilvania), Partidul Comunist Român, Partidul Național Țărănesc (creat prin fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român) este a doua forță politică din țară
  • apar și se afirmă partidele minorităților naționale
  • apar și se impun partidele extremiste: Liga Apărării Național Creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Țară
  • viața politică a evoluat de la democrație la autoritarism

Partide politice interbelice

Partidul Național Liberal:

  • personalități: Ionel Brătianu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca, Ștefan Zeletin
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • promovează neoliberalismul → statul trebuie să intervină în sectorul economic → interesul național primează în fața celui individual
  • obiective:
    • dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    • lărgirea dreptului de vot
    • valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești
    • realizări: reforma agrară și electorală, Constituția din 1923

Partidul Național Țărănesc:

  • personalități: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu
  • baza socială: burghezia mică și mijlocie, țărănimea, intelectualii
  • promovează doctrina ”porților deschise” → statul român nu era capabil să susțină din punct de vedere financiar investițiile în industrie → acceptă infuzia de capital străin
  • în concepția național-țărăniștilor, agricultura trebuie să aibă rolul principal → România trebuia să fie un stat țărănesc

Extrema stângă:

  • reprezentată de Partidul Comunist Român
  • personalități: Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu
  • baza socială: muncitorii
  • promovează o politică antinațională → susține dreptul popoarelor la autodeterminare → în 1924 este scos în afara legii
  • obiectivul principal al comuniștilor era instaurarea prin revoluție a dictaturii proletariatului și realizarea societății comuniste

Extrema dreaptă:

  • reprezentată de Liga Apărării Național Creștine (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), Garda de Fier (1930), Totul pentru Țară (1933)
  • personalități: A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima
  • bază socială: tineri, studenți, preoți, elemente ale muncitorimii și burgheziei cu vederi antisemite
  • grupările de extremă dreaptă aveau la bază o doctrină antisemită, antidemocratică și anticomunistă
  • partidele de extremă dreaptă urmăreau eliminarea evreilor din viața politică și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist
  • legionarii considerau că ei sunt singurii capabili să asigure renașterea noastră națională
  • pentru a-și atinge scopurile, au recurs la asasinate: prim-miniștrii I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
  • pe plan politic urmăreau instaurarea unui regim totalitar → România a fost un stat național-legionar în perioada septembrie 1940 – ianuarie 1941

A fost util acest articol?

Autor

Profesor de istorie la Școala Gimnazială ”Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare” din Buhuși. E-mail: profu@oradeistorie.ro.

Adaugă un comentariu

Cărți de istorie
Click to Hide Advanced Floating Content
Bibliografie

Află ce cărți de istorie recomandăm pentru elevii de clasa a XII-a

Accesează lista și profită de cele mai bune prețuri pe site-urile recomandate. Vezi lista

Bibliografie clasa a XII-a

error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.