Vă recomandăm manualul Editurii SIGMA - Istoria evreilor. Holocaustul - pentru clasele a XI-a / a XII-a, câștigător al licitației organizate de Ministerul Educației. Citiți cele zece motive pentru care manualul Editurii SIGMA reprezintă cea mai bună alegere.

Situația internațională între secolele XIV-XVIII

  • Țările Române se aflau în vecinătatea unor puteri care promovau politici expansioniste: Polonia (în nord), Ungaria (în vest), Imperiul Bizantin, respectiv Imperiul Otoman (în sud)
  • obiectivele domnilor: menținerea autonomiei și apărarea integrității teritoriale a spațiului românesc
  • mijloace folosite pentru realizarea obiectivelor: diplomatice (tratate) și militare (războaie)
  • conflictele dintre voievozii români și Imperiul Otoman erau asimetrice → în majoritatea cazurilor, strategia domnilor români era una defensivă
  • tactici folosite de domnii români: pârjolirea pământului, otrăvirea fântânilor, alegerea unui loc propice pentru bătălia finală (mlaștini, păduri, erau evitate bătăliile în câmp deschis)
  • au fost momente când voievozii români au beneficiat de ajutorul altor state creștine → creștinii urmăreau oprirea ofensivei otomane la linia Dunării → ”Cruciada Târzie”
  • începând cu secolul al XVII-lea, acțiunile militare cad pe plan secund, lăsând locul acțiunilor diplomatice
  • existența capitulațiilor (înțelegeri scrise între domnii români și sultani) → Țările Române își păstrau autonomia și instituțiile proprii, în schimbul recunoașterii suzeranității Imperiului Otoman
  • când se aflau sub suzeranitatea Porții, Țările Române aveau următoarele obligații economice față de aceasta:
    • tribut / haraci (sumă de bani plătită în schimbul păcii)
    • peșcheș (cadouri pentru sultan și pentru marii dregători)
    • mucarer (mic sau mare – firman de reînnoire a domniei sau de confirmare a domnului)
    • aprovizionarea cu produse (cai, vite, oi, pește, miere, cereale, lemn etc.)

Principalele evenimente care au influențat politica externă a voievozilor români

  • 1526: bătălia de la Mohacs → Ungaria este înfrântă de Imperiul Otoman
  • 1541: Ungaria este transformată în pașalâc, iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană
  • 1683: asediul Vienei → Imperiul Otoman eșuează în fața Imperiului Habsburgic
  • 1699: tratatul de la Karlowitz → Imperiul Otoman pierde Transilvania în favoarea Austriei
  • 1711: instaurarea regimului fanariot în Moldova (ultimul domn pământean a fost Dimitrie Cantemir)
  • 1716: instaurarea regimului fanariot în Țara Românească (ultimul domn pământean a fost Ștefan Cantacuzino)

Distribuie:

Autor:
Opinia ta contează Feedbackurile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Căutăm colaboratori

Rezultatele obținute de-a lungul timpului și numeroasele feedbackuri pozitive ne motivează să continuăm ceea ce facem.
Ne-am propus un obiectiv îndrăzneț - crearea tuturor lecțiilor de istorie, inclusiv cele dedicate minorităților naționale.
Căutăm profesori familiarizați cu mediul digital, care doresc să realizeze resurse educaționale deschise.
Contactează-ne
Articolul anterior
Principatele Române ca miză a problemei orientale
Următorul articol
Relațiile Țărilor Române cu puterile vecine în secolele XVI-XVIII

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 1511 de membri. Abonează-te și tu!