Unirea Principatelor Române

  • a fost ideea centrală a perioadei care a urmat revoluției de la 1848

Context intern

  • în 1849 se încheie Convenția de la Balta Liman, care prevedea numirea domnilor pe o perioadă de 7 ani de către Poartă, cu acordul Rusiei, aceștia fiind considerați înalți funcționari ai Imperiului Otoman (Barbu Știrbei în Țara Românească și Grigore Alexandru Ghica în Moldova) → autonomia Țărilor Române era limitată

Context extern

  • Războiul Crimeii (1853-1856)
    • cauze: panslavismul și panortodoxismul promovate de Rusia
    • urmări: turcii (ajutați de englezi și francezi) i-au înfrânt pe ruși → Congresul de Pace de la Paris
  • Congresul de Pace de la Paris (1856)
    • marile puteri abordează, la inițiativa lui Alexandru Walewski, problema românească
    • menținerea suzeranității otomane
    • abolirea protectoratului rusesc
    • instituirea garanției colective a celor șapte mari puteri: Anglia, Franța, Prusia, Sardinia, Austria, Imperiul Otoman și Rusia
    • Rusia înapoia Moldovei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad)
    • constituirea unor adunări ad-hoc (organ cu caracter reprezentativ și consultativ) → românii erau consultați în problema unirii
    • libertatea navigației pe Dunăre
    • statutul Principatelor urma să fie stabilit prin consultarea locuitorilor din cele două țări, prin organizarea Adunărilor ad-hoc

Etape:

  • Adunările ad-hoc (1857) → au adoptat următoarele rezoluții:
    • au fost convocate la Iași și la București
    • rezoluții:
      • respectarea autonomiei Principatelor, conform vechilor capitulații încheiate cu Poarta
      • unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat numit România
      • aducerea unui prinț străin, dintr-o familie domnitoare europeană, ai cărui urmași să fie crescuți în religia țării
      • neutralitatea pământului românesc
      • Adunare Legislativă în care să fie reprezentate toate categoriile sociale
  • Convenția de la Paris (1858)
    • a fost adoptată în cadrul Conferinței de la Paris (1858)
    • se realiza o uniune
      • Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
      • cu domni, guverne și adunări separate
      • două instituții comune (la Focșani): Comisia Centrală (rol legislativ) și Înalta Curte de Casație și Justiție (rol juridic)
    • desființarea privilegiilor
    • egalitatea în fața legii
    • noi raporturi între proprietari și țărani
    • organizarea unor miliții reunite în caz de primejdii
    • principiul separării puterilor în stat
    • organizarea unor noi alegeri privind desemnarea domnilor în Principate
  • Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859)
    • în Principate au fost numiți trei caimacami cu misiunea de a organiza alegerile pentru adunările elective
    • 5 ianuarie 1859: Adunarea Electivă din Moldova l-a ales domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza
    • 24 ianuarie 1859: Adunarea Electivă din Țara Românească l-a ales domn tot pe Alexandru Ioan Cuza → s-au pus bazele statului național român modern, iar puterile europene au fost puse în fața ”faptului împlinit”

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

Perioada consolidării unirii (1859-1862)

  • cu excepția Austriei și a Imperiului Otoman, puterile europene au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în martie 1859
  • recunoașterea oficială a unirii de către puterile garante s-a realizat în cadrul Conferinței de la Constantinopol (1861) → unirea era recunoscută doar în timpul domniei lui Cuza, care primește firmanul din partea Porții
  • măsuri:
    • unificarea armatei
    • unificarea serviciilor de vamă și telegraf
    • crearea unui minister unic de război
    • unificarea circulației monetare
    • stema comună
    • stabilirea capitalei la București
    • 1862: primul guvern unic (condus de conservatorul Barbu Catargiu)
    • 1862: prima Adunare Legislativă unică

Perioada marilor reforme (1863-1866)

Evenimente:

  • conflictele dintre cele două grupări politice:
    • gruparea conservatoare îi reprezenta pe marii proprietari funciari → erau împotriva divizării marilor proprietăți de pământ → considerau că țăranii nu aveau suficiente resurse pentru a lucra pământul
    • gruparea liberală era alcătuită din burghezie, boierimea mică și mijlocie → dorea găsirea unor soluții pentru rezolvarea situației țărănimii
  • 1863: Mihail Kogălniceanu (liberal moderat) este numit în funcția de prim-ministru
  • 2 mai 1864: lovitura de stat → din cauza respingerii proiectului de lege rurală întocmit de Mihail Kogălniceanu de Adunarea Legislativă, Alexandru Ioan Cuza instituie un regim autoritar → abrogă Convenția de la Paris și adoptă Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris → domnul obține atribuții sporite (are drept de inițiativă legislativă, iar Adunarea devine subordonata acestuia)
  • domnia autoritară a lui Cuza a deranjat grupările politice ale vremii, care și-au unit forțele (”Monstruoasa coaliție”) și l-au forțat să abdice la 11 februarie 1866

Reforme:

  • decembrie 1863: Legea secularizării averilor mănăstirești
    • averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului
    • pământurile mănăstirilor reprezentau 25% din suprafața arabilă a țării
  • mai 1864: Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris
    • act cu rol de constituție
    • mărește atribuțiile domnului → domnie autoritară
    • introduce instituții noi: Corpul Ponderator (Senat) → Parlamentul devine bicameral
  • mai 1864: Legea electorală
    • este menținut votul censitar → scade censul → crește numărul alegătorilor
  • august 1864: Legea agrară / rurală
    • emanciparea clăcașilor prin răscumpărare
    • împroprietărirea țăranilor cu loturi aflate în folosință în funcție de numărul vitelor
    • răscumpărare pe 15 ani
    • loturile primite nu pot fi înstrăinate 30 de ani
  • noiembrie 1864: Legea instrucțiunii publice
    • învățământul primar devine gratuit și obligatoriu
    • se introducea alfabetul latin
  • noiembrie 1864: Legea organizării armatei
    • toți românii între 20 și 50 de ani pot fi mobilizați
  • decembrie 1864: Codul civil
    • modernizează sistemul juridic: libertăți individuale, egalitatea în fața legii, garantarea proprietății private

Domnia lui Carol I (1866-1914)

Instaurarea dinastiei străine

  • unirea Principatelor Române era recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza → abdicarea lui a pus în pericol această unire
  • tronul i-a fost propus lui Filip de Flandra (fratele regelui Belgiei), însă acesta a refuzat
  • tronul i-a fost acordat principelui german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a acceptat
    • Carol se bucura de sprijinul împăratului francez Napoleon al III-lea și de cel al viitorului cancelar Otto von Bismarck, familia sa fiind înrudită cu dinastia Prusiei
  • 10 mai 1866: Carol a fost proclamat principe în urma unui plebiscit

Măsuri de consolidare a statului român modern

  • adoptarea Constituției (1866)
    • a fost prima constituție din istoria României
    • a fost inspirată după modelul belgian din 1831
    • avea un caracter liberal
    • principiul suveranității naționale
    • principiul guvernării reprezentative
    • principiul separării puterilor în stat
    • monarhie ereditară
    • drepturi și libertăți cetățenești
  • obținerea independenței (în timpul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878)
    • la 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu citea Declarația de independență în Parlament
    • la 10 mai 1877, Carol I proclama independența de stat
    • a fost recunoscută în 1878 prin tratatele de pace de la San Stefano și Berlin
    • România primea Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor
    • România ceda Rusiei sudul Basarabiei (Ismail, Bolgrad și Cahul)

Proiectele partidelor politice în epoca modernă

Partidul Național Liberal a luat ființă în 1875, în urma unei întâlniri la casa lui Mazar Pașa

  • personalități: Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Dimitrie A. Sturdza, Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu
  • baza socială: burghezia, elemente orășenești (profesori, ingineri, medici, avocați, funcționari)
  • obiective:
    • dezvoltarea industriei naționale (doctrină: ”Prin noi înșine”)
    • lărgirea dreptului de vot
    • valorificarea resurselor naturale ale țării pentru dezvoltarea societății românești

Partidul Conservator a luat naștere în 1880

  • personalități: P.P. Carp, Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu
  • baza socială: marii proprietari de pământ
  • obiective:
    • modernizarea progresivă, care trebuia adaptată specificului societății românești (doctrină: ”Teoria formelor fără fond”)
    • dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe dezvoltarea agriculturii

Reforme

  • politice
    • 1878: Carol I primește titlul de Alteță Regală
    • 1881: România devine Regat → Carol este încoronat rege
    • 1884: legea electorală → s-a lărgit baza electorală → orice cetățean putea vota dacă plătea impozit
    • 1895: rotativa guvernamentală → cele două partide (PNL și PC) alternau la guvernare
  • economice
    • 1867: este adoptată moneda națională → leul
    • 1868: lege prin care s-au pus bazele construcției unei rețele moderne de drumuri locale și naționale
    • 1880: a luat ființă Banca Națională a României
    • 1886: legea generală a tarifelor → economia românească este protejată prin impunerea taxei vamale;
    • 1887: legea de încurajare a industriei → cei care înființau firme cu cel puțin 25 de muncitori beneficiau de anumite facilități (scutirea de taxe și tarife vamale, teren de construcție gratuit)
    • 1889: legea vânzării unor proprietăți ale statului către țărani
    • 1890: a luat naștere Serviciul de Navigație Fluvială Română → a fost creată o flotă fluvială
    • 1892: s-a reorganizat Creditul Agricol → participare mai mare a țăranilor
    • 1895: legea minelor → statul are dreptul asupra resurselor subsolului, cu excepția petrolului și permite străinilor deținerea de proprietăți funciare
  • culturale
    • 1879: a luat ființă Academia Română
    • s-a dezvoltat învățământul
    • a crescut numărul școlilor și s-au afirmat profesori universitari valoroși
    • se remarcă activitatea ministrului Instrucțiunii Publice Spiru Haret, care a acordat o atenție deosebită pregătirii învățătorilor de la sate
    • a fost încurajată preluarea curentelor culturale occidentale

Distribuie:

Autor: Data: 31 iulie 2021
Opinia ta contează Feedback-urile pozitive ne stimulează, iar cele negative ne ajută să ne îmbunătățim activitatea.
Te rugăm să ne lași un feedback.
Lasă un feedback

Susține-ne

Buy Me a Coffee Patreon Paypal
Articolul anterior
Formarea statului național unitar român
Următorul articol
Proiecte politice și încercări de modernizare a Țărilor Române (secolele XVIII-XIX)

    Adaugă un comentariu

    Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi publicată.
    Prin postarea acestui comentariu declari că ai citit și ești de acord cu termenele și condițiile acestui site.

    CLUBUL DE ISTORIE
    Trimitem periodic un e-mail cu cele mai noi articole celor 737 de membri. Abonează-te și tu!
    error: Vă rugăm să respectați drepturile de autor.