Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism în Europa

În perioada interbelică, în Europa, întâlnim atât state democratice, cât și state totalitare:

• țări cu un regim democratic:
  • republici: Franța, Elveția, Polonia
  • monarhii constituționale: România, Anglia, Iugoslavia
• țări cu un regim totalitar:
  • state cu un regim totalitar de extremă stângă (comunism): URSS
  • state cu un regim totalitar de extremă dreaptă (fascism, nazism): Italia, Germania

Trăsăturile democrației

• suveranitatea poporului
• separarea puterilor în stat
  • puterea legislativă → Parlament
  • puterea executivă → Guvern
  • puterea judecătorească → instanțe judecătorești
• votul universal
• pluripartidism (existența mai multor partide politice)
• respectarea drepturilor și libertăților cetățenești

Trăsăturile totalitarismului

• inexistența principiului separării puterilor în stat → toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om / unui grup restrâns de oameni
• unipartidismul (partidul unic)
• cenzura
• cultul personalității
• economie dirijată
• nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești
• teroarea
• poliția politică
• controlul statului asupra individului

Cauzele instaurării totalitarismului

• criza economică → creșterea ratei de șomaj, scăderea nivelului de trai
• nemulțumirea față de prevederile tratatelor de pace încheiate la Paris

Regimuri totalitare

• Comunismul

  • regim totalitar de extremă stângă
  • are la bază ideologia marxist-leninistă
  • teoreticieni: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Ilici Lenin
  • 25 octombrie 1917: revoluția bolșevică din Rusia → comuniștii preiau puterea
  • trăsături:
    • reprezintă teoria clasei proletare (muncitoare)
    • susține lupta de clasă → proletariatul trebuia să preia puterea de la burghezi
    • partid unic: PCUS
    • cultul personalității (Stalin = Marele Conducător)
    • naționalizarea fabricilor, uzinelor, băncilor
    • colectivizarea agriculturii
    • poliție politică: CEKA, NKVD, KGB
    • desființarea proprietății private
    • teroarea
    • existența gulagurilor
    • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești

• Fascismul

  • regim totalitar de extremă dreaptă
  • prezintă mai multe variante: nazism (Germania), legionarism (România)
  • octombrie 1922: „Marșul asupra Romei” → Benito Mussolini preia puterea
  • trăsături:
    • redobândirea onoarei națiunii italiene după modelul Romei Antice
    • antisemitism
    • partid unic: Partidul Fascist
    • cultul personalității (Benito Mussolini = Il Duce)
    • anticomunism
    • naționalism exacerbat
    • economia era organizată pe principii corporatiste
    • poliție politică: OVRA
    • teroarea
    • încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești

• Nazismul

  • regim totalitar de extremă dreaptă
  • a fost formulat ca ideologie de Adolf Hitler în lucrarea „Mein Kampf” („Lupta mea”)
  • alegerile din toamna anului 1932 → naziștii ajung la putere în ianuarie 1933
  • trăsături:
    • antisemitism
    • rasism
    • anticomunism
    • naționalism exacerbat
    • teoria rasei ariene
    • teoria spațiului vital
    • cultul personalității (Adolf Hitler = Fuhrer)
    • partidul unic: NSDAP
    • poliție politică: Gestapo